Cât de veche este limba pe care o vorbim, de fapt: concluzia surprinzătoare a cercetătorilor

Limbile indo-europene sunt vorbite de circa jumătate din populația lumii. Dialecte atât de diferite precum franceza și bengali par fără niciun fel de legătură între ele, dar se crede că ele au la origine aceeași limbă. Timp de secole, lingviștii au dezbătut tema originii acestui grup de limbi iar, acum, cercetătorii au reușit să stabilească vechimea rădăcinilor tuturor limbilor indo-europene, grup din care face parte și româna, ca descendentă a limbii latine.

Cât de veche este limba pe care o vorbim, de fapt

Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone.

Inclusiv româna face parte din limbile indo-europene, aparținând subfamiliei de limbi romanice, descendente ale limbii latine.

Până acum, dezbaterea era dominată de două teorii principale. Prima este cunoscută sub numele de „Ipoteza Stepei” și susține că limba ancestrală ar fi apărut în stepa pontico-caspică acum circa 6.500 de ani, după care, prin intermediului păstorilor călăreți, s-ar fi răspândit în Eurasia.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Cea de-a doua teorie – cunoscută ca „Ipoteza Agriculturii” – plasează originea acum 9.500 de ani, într-o zonă a „Cornului Abundenței”, unde sunt astăzi Turcia și Iranul.

Conform acestei teorii, răspândirea și formarea limbilor indo-europene a pornit din această regiune și a fost înlesnită de răspândirea practicării agriculturii în Eurasia.

Traseele urmate de limbile indo-europene în împrăștierea lor pe continentul european

Concluzia surprinzătoare a cercetătorilor

Pentru a pune capăt dezbaterii, autorii unui studiu nou au alcătuit o bază de date alcătuită din 170 de cuvinte de bază din 161 de limbi indo-europene, inclusiv din limbi vechi, precum greaca veche, latina clasică și engleza veche.

Analizând asemănările, cercetătorii au putut elabora un „arbore genealogic”, arătând cum au apărut și s-au dezvoltat dialectele și cum s-au divizat vechile limbi.

Mergând înapoi pe axa timpului, autorii studiului au plasat originea comună a limbilor indo-europene în urmă cu 8.200 de ani și sugerează că limba de origine era vorbită în „Cornul Abundenței”.

Cercetătorii susțin, totuși, că aceste limbi nu s-au răspândit în Europa și Asia într-un singur val, precum propusese ipoteza agriculturii, ci s-au divizat în mai multe ramuri, unele fiind mai vechi decât altele.

De exemplu, ei au aflat că ramura care cuprinde albaneza, greaca, armeana și anatoliana s-a desprins din limba ancestrală în urmă cu circa 7.000 de ani.

Abia după 2.000 de ani s-a produs al doilea val de expansiune a limbilor indo-europene în stepe mai sus amintită, odată cu răspândirea unor culturi precum Yamnaya și a ceramicii cordate.

Această ipoteză este susținută și de studiile genetice, care au arătat o migrație masivă a populațiilor în stepe și în Europa acum circa 5.000 de ani.

„Limbile germanice și celtice s-au desprins acum circa 4.890 de ani, limbile italice/latine acum circa 5.560 de ani. Grupul baltico-slav s-a desprins acum circa 6.460 de ani”, scriu autorii studiului publicat în Science.

În concluzie „arborele genealogic” al limbilor indo-europene nu susține nici ipoteza Stepei, nici pe cea a Agriculturii, ci oferă un model alternativ „hibrid”, în care limbile indo-europene își au originea într-o limbă vorbită în zona Anatoliei, de unde s-au răspândit în multe direcții.

O ramură a lor s-a dezvoltat în stepa pontico-caspică, dând naștere multor dintre limbile care au dominat vestul Europei în ultimele cinci milenii.

„Filogenetica lingvistică și analiza ADN-ului antic se combină pentru a sugera că enigma care a planat asupra originii limbilor europene în ultimii 200 de ani se dezleagă printr-o ipoteză hibrid între ipoteza Stepei și ipoteza Agriculturii”, au concluzionat cercetătorii.