Majorarea salariului minim pe economie în România, cea mai proastă decizie: cum sunt ”arși” românii la buzunare, de fapt

Dacă prognoza inițială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greșită, așa cum avertiza și Consiliul Fiscal, atunci guvernul trebuie să-și recalibreze cheltuielile dacă dorește să-și reducă deficitul. Cheltuielile pentru infrastructură au promovat creșterea, ceea ce a adus investiții private și evident, nu recomandăm reduceri în acest domeniu”, arată CONAF.

„Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creșterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană și trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condițiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în fața economiei este inflația globală, consecințele pandemiei, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creșterea economică”, a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF, citat de Economedia.

Oficialii CONAF insistă și pe faptul că majorarea forțată a salariului minim, o impusă măsură mediului privat, nu ia în calcul productivitatea sectorială. Un astfel de anunț ar trebui calibrat în funcție de evoluția inflației.

„Soluția majorării poverii fiscale are un dublu efect negativ: amplifică inflația și încetinește creșterea economică. Dacă inflația se inflamează, scade consumul și, totodată scad veniturile bugetare, chiar dacă s-ar majora taxele pe consum. Efect dual nedorit, aproape nul asupra deficitului bugetar și negativ asupra creșterii economiei”, arată CONAF.