Primele explicații ale INFP, după cutremurul din Arad. Au mai fost 13 replici

Cutremurul din Arad cu magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter a mai avut 13 replici, iar în zona respectivă au mai avut loc astfel de cutremure și în trecut. Seismul s-a simțit și în Ungaria și Croația, a transmis directorul INFP, Constantin Ionescu, miercuri, într-o conferință de presă.

Cum s-a produs cutremurul din Arad

„Cutremurul s-a produs ieri la 20:26 în regiunea Arad, regiunea seismică Crișana-Arad din punctul nostru de vedere. Cutremurul s-a produs la adâncimea de 5,6 kilometri cu o magnitudine de 5,2. Intensitatea în zona epicentrală  a fost de 7 grade Mercalli. S-a simțit și orașele Lipova, Oradea, Cluj sau zona de sud a României.

S-a simțit în Ungaria, Croația, Serbia. Efectele cutremurului nu au fost atât de mari, accelerațiile în zonă au fost mici. Cea mai mare accelerație a fost în localitatea Șiria.  

Până în momentul actual s-au produs 13 replici, cea mai mare cu magnitudinea de 3,2 grade, iar ultima replică a fost în această dimineață și a avut magnitudinea de 2,2 grade.

Cutremurul a avut 13 replici

În istorie au mai fost cutremure cu magnitudine de 5 ceea ce arată că nu este o zonă singulară sau că a acum a început activitatea în zona respectivă”, a declarat directorul INFP, Constantin Ionescu, miercuri, într-o conferință de presă.

La rândul său cercetătorul Mihai Diaconescu a explicat cum se produc cutremurele în zona de vest a României.

„Cutremurele în această zonă a Banatului, a Câmpiei Panonice, apar la contactul între bazinul Panonic și munții Apuseni. Această zonă este caracterizată de falii cu orientare nord-vest, sud-est și un alt sistem de falii sud-vest, nord-est. Din nefericire această orientare a faliilor se suprapune cu soluțiile de plan de falia încât ne face misiunea greoaie. 

Sursa stresului în această zonă este dată de împingerea microplăci adriatice spre nord și rotirea spre est, concomitent. Asta pune o presiune enormă pe lanțul Dinarizilor care o transmite imediat la nord și est către bazinul Panonic care este constituit dintr-o sumedenie de blocuri litosferice, nu sunt toate în același echilibru și acționează asupra celor sunt într-un echilibru instabil”,  a declarat Mihai Diaconescu, cercetător în cadrul INFP.

Cea mai puternică mişcare tectonică din acest an, cu magnitudinea 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri.

Cum îl numește presa internațională pe Călin Georgescu, după ce acesta a câștigat detașat alegerile prezidențiale parțiale din România

Reacția lui Dan Negru, după victoria lui Călin Georgescu la rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale: ”Să câștigi un tur prezidențial fără să apari la TV e noua orânduire media”