Descoperire șocantă a oamenilor de știință. Obiectul are o vechime de 25.000 de ani

Oamenii de știință au descoperit că un pandantiv format dintr-un dinte excavat din peștera Denisova, în sudul Siberiei, a fost purtat de o femeie care a trăit în urmă cu 19.000-25.000 de ani, datorită ADN-ului păstrat în piesă.

ADN uman străvechi, găsit într-o bijuterie dentară

O echipă de cercetători cu sediul în Germania a recuperat ADN-ul proprietarului unui pandantiv din dinți de cerb care a fost îngropat într-o peșteră îndepărtată din Siberia timp de zeci de mii de ani.

Bijuteria antică a fost excavată din peștera Denisova din sudul Siberiei și se crede că a fost purtată de o femeie care a trăit între 19.000 și 25.000 de ani în urmă.

Elena Essel, de la Institutul Max Planck de Antropologie Evolutivă, spune că ea și colegii ei au dezvoltat și folosit o nouă tehnică pentru a extrage ADN-ul lăsat pe un artefact.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Inspirați de modul în care poliția rezolvă crimele cu ajutorul „ADN-ului tactil” – în termeni simpli, adică folosind ADN-ul rămas atunci când o persoană atinge un obiect – arheologii sunt acum capabili să recupereze urmele genetice ale oamenilor antici din obiectele fizice pe care aceștia le-au lăsat în urmă după moartea lor.

Înainte de apariția acestei noi tehnici, cercetătorii reușeau să facă legătura între un artefact și un individ doar dacă acesta fusese înmormântat purtându-l. Noua metodă va ajuta la dezvăluirea sexului biologic și a strămoșilor genetici ai individului care a ținut sau a purtat o anumită piesă.

Noua metodă de extragere a ADN-ului oferă rezultate mai bune

Deși noua practică de extragere a ADN-ului oferă o modalitate mai directă de a determina cine a folosit anumite obiecte în viața de zi cu zi, în prezent poate fi utilizată doar pentru artefactele realizate din dinți sau oase, deoarece acestea sunt suficient de poroase pentru a absorbi ADN-ul uman în urma contactului cu fluidele corporale precum sângele, transpirația și saliva.

Din fericire pentru cercetători, însă, din cauza lipsei de materiale ușor de procurat cu mii de ani în urmă, oasele și dinții de animale și, ocazional, de oameni au fost utilizate pe scară largă în antichitate pentru crearea de unelte de uz cotidian, obiecte sacre și bijuterii, precum acest pandantiv.

„Modul în care credem că funcționează este că, cu cât a existat un contact corporal apropiat mai îndelungat, cu atât sunt mai mari șansele ca o mare cantitate de ADN să se regăsească în material… dar nu avem nicio idee dacă este vorba de zile, luni, ani sau decenii”, explică Essel.

Informațiile găsite în pandantivul dintelui reprezintă o descoperire uriașă pentru acești cercetători, care au fost fascinați de peștera Denisova timp de decenii.

Printre locuitorii săi din trecut s-au numărat nu doar Homo Sapiens, ci și neanderthalieni și o altă specie umană dispărută, cunoscută sub numele de Denisovani. Pentru echipa de cercetători, peștera deține cheia către o mare cantitate de informații despre strămoșii noștri străvechi.