Semnificația vizitei ministrului austriac în România și de ce e vital să intrăm în spațiul Schengen în 2023. Europarlamentar român: „E totul sau nimic”

„Sunteți pe calea cea bună, dar mai este o cale lungă”, a fost mesajul ministrului austriac de Interne Gerhard Karner cu privire la aderarea României la spațiul Schengen. Ministrul austriac a făcut, miercuri, o vizită la București, unde s-a întâlnit cu ministrul Lucian Bode, fiind prima întâlnire dintre cei doi oficiali, după Austria a votat împotriva României. Nicu Ștefănuță, europarlamentar din partea Grupului Verzilor, a explicat pentru Playtech.ro semnificația vizitei ministrului austriac în România, dar și pașii pe care trebuie să îi urmeze țara noastră pentru a intra în Schengen anul acesta.

Ce înseamnă pentru România vizita lui Gerhard Karner

Gerhard Karner, ministrul austriac de Interne, a ajuns la București pentru o întâlnire cu Lucian Bode. Cei doi oficiali au discutat despre aderarea României la spațiul Schengen, un subiect sensibil, după ce Viena a votat împotriva României la Consiliul JAI din decembrie anul trecut. 

Karner a evitat să ofere o dată precisă pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație.

„Nu pot să dau o dată pentru intrarea României în Schengen. Avem multe puncte comune între cele două țări pe care trebuie să le discutăm, mai ales când e vorba despre securitatea țărilor noastre”, a spus ministrul austriac de interne.

„Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună”

Este prima întâlnire la București pe care oficialul austriac a avut-o cu Lucian Bode, după ce Austria a votat împotriva României în decembrie. Potrivit agendei, cei doi au vizitat și sediul Poliției de Frontieră și au susținut împreună o conferință de presă.

Prințul Harry și Meghan Markle, dați afară din SUA de Donald Trump? Ce s-ar putea întâmpla cu ei după alegeri: „Să-și facă bagajul”

Topul celor mai frumoase orașe de mici dimensiuni din Europa. Nicio locație din România nu a fost inclusă, dar Bulgaria e prezentă în clasament

Nicu Ștefănuță, europarlamentar din partea Grupului Verzilor, a explicat pentru Playtech.ro semnificația vizitei ministrului austriac în România.

„S-ar putea să facă un pic mai mult rău decât bine pentru că l-am forțat să zică ceea ce era de așteptat că va zice. Domnul Karner, a spus foarte clar că nu s-a schimbat nimic și doar dacă se schimbă ceva în privința securității frontierelor se schimbă și părerea Austriei.

De multe ori este bine să îți faci temele înainte ca niște oameni să pronunțe niște lucruri. După mine este hazardată vizita asta și rezultatul ei pentru că de fapt nu am obținut nimic azi, mai mult ne-am ales și cu încă un nu destul de ferm”, a precizat europarlamentarul român.

Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, întâlnire cu Lucian Bode, ministrul de Interne, în București, 26 aprilie 2023. Sursă foto: Facebook Ministerul Afacerilor de Interne

În conferința de presă de azi oficialul austriac a precizat că autoritățile române au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă” până la aderare.

„Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania.

Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”, a punctat acesta.

La rândul său, Lucian Bode, ministrul afacerilor de Interne a transmis că întâlnirea sa cu omologul austriac a fost una constructivă în ceea ce privește aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație.

„Am discutat despre cooperarea și coordonarea dintre România și Austria în domeniul afacerilor interne și, bineînțeles, despre deblocarea aderării la spațiul Schengen, un obiectiv de importanță majoră pentru România.

Avem determinarea de a coopera strâns și suntem foarte hotărâți să ajungem la o soluție în cursul acestui an. Este în interesul României și Austriei să discutăm despre ceea ce ne preocupă, astfel încât să deblocăm situația actuală și să continuăm să dezvoltăm relația bilaterală mai departe”, a transmis Lucian Bode.

Ce trebuie să facă România pentru a intra în Schengen

Vizita ministrului austriac la București nu este suficientă, ci este nevoie ca România să dea dovadă de profesionalism și să aibă un dialog constant cu statele europene.

„Singura noastră speranță este în cadrul președinției spaniole. Este bine să ținem legătura cu președinția spaniolă care la rândul ei să pună presiune pe președinția austriacă.

Eu cred că numai dacă la nivel european se va rezolva chestiunea legislativă care ține de migrație vom reuși să avem niște pași înainte.

Eforturile de diplomație, noi în Austria și ei la noi, sunt foarte bune și trebuie să continue, numai că nu așa nepregătite pentru că l-au pus într-o situație foarte proastă pe Bode.

Zicea Karner că 110.000 de cereri de migrație ajung în Austria, dar Bode nu a răspuns zicând ferm că 90% din cereri nu vin prin România, ci pe ruta balcanică, atunci am rămas așa ca proștii fără răspuns și nu e ok ”, a mai explicat Nicu Ștefănuță pentru Playtech.ro

„Zidul lui Nehammer”, distrus în Parlamentul European

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, spunea în martie, într-un interviu acordat ziarului german Bild, că vrea ca Uniunea Europeană să construiască la graniță un zid asemînător celui pe care a vrut să-l construiască Donald Trump la granița cu Mexicul.

„Avem nevoie de bariere efective: Trebuie să fie foarte înalte, să fie foarte adânc înfipte în pământ și să fie monitorizate consistent – și tehnic dar și cu personal. Doar prin aceste trei măsuri putem opri migrația ilegală”, a declarat Nehammer pentru Bild.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță  a mai spus că propunerea cancelarului austriac Karl Nehammer de a construi ziduri la granițele UE nu a trecut de Parlamentul European, după ce eurodeputații au respins inițiativa cu votul unei majorități de 321 la 210.

„Ceea ce cere Austria prin zidul lui Nehammer este nerealist. Noi am refuzat săptămâna trecută zidul lui Nehammer într-un vot al Parlamentului European care a fost foarte ferm.

Nu cred că este realist ceea ce cere Austria în privința granițelor externe ale Uniunii, așa că, cumva președinția să ne dea altceva, să ne dea poate niște reforme legislative în privința păzirii granițelor sau a împărțirii migranților, pentru că zidul lui Nehammer nu se va întâmpla, noi am votat ca el să nu se întâmple”, a mai spus europarlamentarul român. 

Aeroportul din Viena le cere scuze românilor supuși la controale suplimentare de securitate

În momentul în care românii ajung pe aeroportul din Viena sunt supuși la controale suplimentare de către autoritățile austriece. Situația este considerată discriminatorie, asta în pofida legislației europene care menționează un singur control de securitate.

Europarlamentarii Nicu Ștefănuță (Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană) și Vasile Blaga (Partidul Național Liberal/ Partidul Popular European) i-au adresat o scrisoare directorului Aeroportului Internațional din Viena, pentru a cere explicații pe acest subiect, iar răspunsul a venit chiar azi.

Autoritățile austrice au invocat probleme de infrastructură și și-au cerut scuze.

„Să vă dau un exemplu, eu azi am primit un răspuns de la Aeroportul din Viena, după ce acum o lună am demarat o acțiune privind dublul control al cetățenilor români de securitate.

Când ajungi la Aeroportul din Viena, mai trebuie să treci încă o dată prin filtrul de securitate și le-am zis foarte clar că asta nu este ok din punct de vedere al legislației europene, de acum, nu din punct de vedere Schengen.

Noi nu știm să ne apărăm drepturile de acum și așteptăm ca cineva undeva să schimbe părerea despre Schengen, Schengen fiind văzut ca un panaceu universal, un fel de rezolvă toate. Nu cred că așa se fac lucrurile bine”, a mai spus Nicu Ștefănuță pentru Playtech.ro

De ce este vital ca România să fie primită în Schengen în 2023

România ar putea adera la spațiul de liberă circulație abia în a doua parte a anului. În perioada 8-9 iunie va avea loc un nou Consiliu JAI, iar atunci situația României ar putea fi redeschisă. 

„Dacă nu este anul acesta, nu va fi nici anul viitor pentru că sunt alegeri europene și nu se fac lărgiri în an de alegeri. Anul acesta este totul sau nimic.

Trebuie să arătăm lunar că noi păzim granițele și să aducem rapoarte lunare la Comisia Europeană, să demontăm tot ce zic austriecii în privința numerelor de traficanți, de migranți. În cazul migranților statul român are misiunea să rezolve situația.

Nu e în interesul nostru să rezolvăm traficul de carne vie? Noi trebuie în continuare să ne facem temele interne, nu trebuie să repetăm mereu chestia asta că noi deja de zece ani suntem gata.

Da, suntem gata, dar tot nu convingem și atunci eu cred că trebuie să acționăm foarte profesionist, tehnic cu toate celelalte state membre, pentru că Austria singură nu va fi în stare să blocheze tot”, a mai explicat Nicu Ștefănuță. 

Și președintele Klaus Iohannis anunța că a stabilit 2023 ca țintă pentru aderarea la Schengen.

„Toate aceste lucruri ne fac să rămânem optimiști și credem că problema aderării României la Schengen trebuie rezolvată în cursul acestui an. Unu, fiindcă suntem pregătiți și dovedim acest lucru, doi fiindcă în anul viitor vor avea loc multiple alegeri, printre care și cele europene, și nu considerăm că în 2024 această chestiune poate fi rezolvată în condiții bune”, a declarat președintele Iohannis la începutul anului.

Ce înseamnă Spațiul Schengen. Care sunt beneficiile unui stat membru 

În prezent, spațiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane, și include 27 de țări.

La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cea de a 27-a țară membră cu drepturi depline a spațiului Schengen. Controalele la frontierele interne cu Bulgaria, Cipru și România nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spațiul Schengen.

Austria şi Olanda s-au opus în decembrie aderării Bulgariei la Schengen. În cazul României numai Austria a obiectat, însă cele două ţări au fost tratate atunci la pachet.

Spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre fără a trece prin controale la frontieră.

Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spațiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului și sectorului cultural.

Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante.