Filmul românesc interzis înainte de ’89: „Dar noi nu, noi, stăm ca blegii în cafenele și în berării. Și la baluri mascate”

Comuniștii erau celebri pentru cenzura pe care o aplicau la tot pasul. Puțini sunt cei care știu, însă, că există un anumit film care a suferit o soartă asemănătoare și pe care românii au apucat să-l vadă abia zece ani mai târziu, după căderea regimului,

Vorbim, în acest caz, despre filmul realizat de Lucian Pintilie, De ce trag clopotele, Mitică?, acesta fiind exemplul cel mai bun al faptului că nu conta cât de bună este o peliculă dacă nu gâdila orgoliile „tovarășilor”.

La vremea respectivă, s-au cheltuit mai bine de 10 milioane de lei pentru acest film, informația fiind confirmată de Bogdan Jitea, expert IICCMER. Tot el este cel care a vorbit și despre motivul pentru care filmul a avut parte de o soartă întreruptă și, în cazul în care Ceaușescu nu ar fi picat, ar fi putut să rămână „la sertar” pentru veșnicie.

Imagine din filmul „De ce trag clopotele, Mitică?”

Filmul pe care comuniștii nu l-au agreat, așadar l-au „îndosariat”

Chiar dacă Reconstituirea, de asemenea în regia lui Lucian Pintilie, a apucat să ruleze timp de câteva săptămâni şi nu a fost interzis oficial, nu același lucru se poate spune despre De ce trag clopotele, Mitică?. Filmul a fost ascuns de ochii românilor „ușor de influențat” de „agenturile străine”.

Cât costă o porție de fasole cu ciolan la Târgul de Crăciun din Craiova 2024. Prețurile sunt destul de piperate

Daniela Iliescu este însărcinată cu al doilea copil. Cum a făcut anunțul soția lui Culiță Sterp: ”Sufletul mi-e inundat de bucurie și împlinire!”

În urma repetatelor experiențe, nici nu-i de mirare că regizorul Lucian Pintilie a ales calea străinătății, unde se putea lucra liber, fără opreliști și cenzură.

Totuși, marele succes pe care l-a avut pe scenele de teatru din Franța și în cinematografia iugoslavă cu Salonul nr. 6 i-a convins pe comuniști să-l cheme înapoi în țară pentru a face un film aici.

Așadar, în anul 1979 aveau să fie făcute primele pregătiri pentru acest film, fiind aleasă, de asemenea, și distribuția.

Din această distribuție făceau parte Victor Rebengiuc (în rolul lui Pampon), Ştefan Iordache (în rolul lui Mitică), Gheorghe Dinică (în rolul lui Bibicu), Mircea Diaconu (în rolul lui Iordache), Tora Vasilescu (în rolul Didinei), Mariana Mihuţ (în rolul Miţei Baston), Florin Zamfirescu (în rolul Catindatului), dar și mulți-mulți alții.

Filmul care s-a pricopsit cu numele de De ce trag clopotele, Mitică? i-a dezamăgit pe comuniști, reprezentând viziunea lui Lucian Pintilie asupra piesei și nu neaparat varianta originală a acesteia.

„Racordurile în contemporaneitate nu au scăpat tovarășilor, mai ales comentariile politice din baia publică a demagogului (Constantin Băltărețu) ce priveau regimul din Rusia – „o tiranie” – sau instigarea la balul mascat din partea aceluiași personaj pentru manifestații de stradă împotriva guvernului, pentru ca apoi să se arate dezamăgit de apatia publică. „Dar noi nu, noi, stăm ca blegii în cafenele și în berării. Și la baluri mascate. Și la carnavaluri. Și lăsăm pe toți atârni-pisicii să-și facă de cap și sub diferite pretexte.” În momentul în care observă că între timp i s-au furat botinele, demagogul strigă exasperat: „țară de hoți și de bagabonți!“, a declarat expertul IICCMER menționat anterior, potrivit adevarul.ro.

Imagine din filmul „De ce trag clopotele, Mitică?”

Lucian Pintilie a refuzat să modifice filmul

Imediat după ce au terminat de vizionat filmul, cei responsabili cu cenzura în cinematografie i-au transmis lui Lucian Pintilie că vor anumite modificări făcute asupra filmului. În mod absolut evident, regizorul a refuzat categoric să le facă, așadar pelicula sa nu a văzut lumina zilei decât după Revoluția din 1989.

În data de 5 ianuarie 1984, Pintilie se afla în fața Biroului Executiv al Centralei România Film, dar și al consiliului de conducere al Casei de Filme 5.

În cadrul acestei ședințe s-a lăsat, efectiv, cu scandal, unul dintre cei mai aprigi critici ai lui Lucian Pintilie fiind chiar colegul acestuia de breaslă, regizorul Mircea Drăgan.

Din fericire, acum filmul este disponibil pentru vizionare oricui vrea să-l vadă.