Relicva antică foarte rară, descoperită în Israel: care e, de fapt, adevărul despre artefactul vechi de 2.500 de ani

Trebuie să se fi simțit ca descoperirea vieții: un fragment de ceramică, descoperit întâmplător de câțiva vizitatori ai Parcului Național Tel Lachish din centrul Israelului, purtând prima dovadă scrisă despre vechiul rege persan Darius cel Mare.

Examenele de la Laboratorul Analitic al IAA și de la Universitatea Ebraică din Ierusalim au făcut lucrurile mai interesante. Ciobul de oală ars a fost inscripționat cu cuvintele „Anul 24 al lui Darius”, în aramaică veche – nu numai că relicva data exact în anul 498 î.Hr., dar oferea și prima inscripție a numelui lui Darius cel Mare.

Fragment de ceramică, secolul al V-lea î.Hr.; inscripție, 2022 CE. Credit imagine: Shai Halevi, Israel Antiquities Authority

Inscripția nu era, de fapt, antică

Cu toate astea, a fost o greșeală destul de nefericită. La câteva zile de la anunțarea descoperirii, a fost emisă o corecție: fragmentul nu era, așa cum se bănuia, o relicvă de neprețuit, unică, purtând numele unui rege antic, ci era o recuzită didactică din timpurile noastre.

„În urma publicării, un expert care a participat la expediția de excavare în august anul trecut a contactat Autoritatea pentru Antichități din Israel”, se arată într-o declarație a IAA.

„El a recunoscut că a demonstrat unui grup de studenți modul în care erau înscrise cioburile în vremuri străvechi. Apoi a lăsat ciobul acolo, ceea ce a dus la identificarea eronată”.

În timp ce ceramica în sine era veche, inscripția, nu era. De fapt, avea doar vreo patru luni.

„Evenimentul ilustrează pericolele adăugării de inscripții moderne asupra artefactelor antice – un fenomen care a tulburat întreaga comunitate științifică de mulți ani”, a spus omul de știință al IAA, Gideon Avni.

„Pe lângă examinarea paleografică a ciobului de către un epigrafist cu experiență, ciobul a fost examinat în diferite laboratoare și s-a dovedit a fi vechi”, a mai menționat el.

„Acest lucru demonstrează încă o dată că numai descoperirile făcute în săpături arheologice controlate ar trebui considerate 100% autentice. Toate celelalte descoperiri ar trebui să ridice întrebări cu privire la autenticitatea lor”.