Legile Educației 2023, publicate după luni întregi de amânări. Care este noutatea absolută, anunț despre BAC

Legile Educației 2023. După șase luni de așteptări și aproape zece mii de amendamente, ministrul Ligia Deca scoate din sertar noile legi ale Educației. Decizia vine în contextul în care țara noastră este campioană în Uniunea Europeană la analfabetism funcțional, rata violenței școlare a crescut alarmant și încă avem situații în care elevii merg la toaleta din fundul curții. Totul în timp ce România Educată, proiectul despre care președintele Klaus Iohannis a vorbit constant în ultimii șapte ani, rămâne doar pe hârtie.

Apar Legile Educației, după șase luni de așteptări și aproape zece mii de amendamente

Update 27 februarie, ora 15.06. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat, luni, că noile legi ale învățământului au beneficiat de un amplu proces de consolidare, cu sprijinul politic al coaliţiei.

„Am ajuns în acest punct mult aşteptat de întreaga comunitate şcolară şi universitară, de a prezenta variantele de legi ale educaţiei, legea învăţământului preuniversitar şi legea învăţământului universitar superior, după perioada de consultare publică”, a precizat Deca.

Proiectele au beneficiat de un „amplu proces de consolidare, ca urmare a punctelor de vedere venite din societate, din partea actorilor relevanţi, a instituţiilor şi autorităţilor şi care au şi sprijinul politic al coaliţiei”, a transmis ministrul Educației.

Ligia Deca a arătat că noile legi s-au bazat pe proiectul „România Educată” şi pe rapoartele experţilor OECD: „Am luat în calcul şi schimbările la legislaţia conexă”, a continuat aceasta, precizând că este vorba de Codul Administrativ, legile justiţiei, deciziile CCR, precum şi angajamentele României.

VIDEO: Avion de pasageri cu peste 70 de persoane la bord, prăbușit în Kazahstan după ce a survolat aeroportul în cercuri înainte de impact

Rugăciunea care trebuie rostită în ziua de Crăciun. Atrage bogăția, prosperitatea și fericirea în casa ta

Mai jos redăm prima parte a discursului ministrului Educației:

„Primul pilon sub care subsumăm o serie întreagă de reforme este creșterea în educație și reducere a analfabetismului funcțional. Conform studiului PISA, 5 din 10 elevi cu vârsta de 15 ani au competențe matematice, respectiv în domeniul științelor, sub nivelul mediu de performanță. Adică nu pot utiliza gândirea logică în situații cotidiene sau nu pot explica fenomene sau procese științifice familiare. Patru din 10 elevi, tot de 15 ani, au competențe de lectură sub nivelul minim de performanță, adică citesc un text și nu pot formula ușor concluzii.

Doi din 10 participanți la examenul de Bacalaureat nu l-au promovat. Șase din 10 profesori nu au participat la cursuri de predare cu metode modernei. Vom acorda o bursă lunară, egală cu salariul mediu brut, pentru profesorii care se înscriu la masterat. O dată la 5 ani, cadrele didactice trebuie să obțină 15 credite ECTS. Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariu mediu brut. Se acordă primă de două salarii de bază pentru profesorii care se pensionează. Generalizarea învățământului tehnologic dual până în 2027.

Bursa de merit crește de la 200 la 450 de lei pe lună, iar bursa de performanță crește de la 500 la 700 de lei lunar. Elevii cu performanțe înalte pot promova doi ani într-unul. Evaluarea națională rămâne în forma de până acum. Probele la matematică și limba română.

Pentru admiterea la liceu se va da concurs pentru 60% din locuri, iar pentru restul se face repartizare computerizată. 10% dintre locuri sunt pentru copiii cu probleme și pentru cei de etnie romă. Examenul de Bacalaureat se pliază pe fiecare profil liceal, inclusiv tehnologic. Pentru profilul uman, apare o nouă probă, proba scrisă la matematică sau științe ale naturii, iar la real, istorie, filosofie sau psihologie”.

Știrea inițială: Ministerul Educației va prezenta, luni, 27 februarie, pachetul legislativ care promite să îmbunătățească acele aspecte pentru care România este la coada multor clasamente UE: peste jumătate dintre copii nu înțeleg ce citesc, iar 15% dintre ei renunță la școală înainte de vreme.

Pentru a-i încuraja pe elevi să vină la școală, iar pe părinți să-i trimită la ore, începând cu anul școlar următor, ministrul Ligia Deca propune câteva programe: „Masa sănătoasă”, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, în 150 de școli, pentru un milion de beneficiari.

De asemenea, proiectele „Școala după Școală” și „Învățare Remedială”, cu finanțare din bugetul autorităților locale sau fonduri externe nerambursabile, au scopul să remedieze sau să aprofundeze cunoștințele dobândite în timpul orelor. Potrivit Ministerului Educației, au prioritate unitățile vulnerabile din perspectiva abandonului școlar.

Ce prevede noul proiect

Noile Legi ale Educației introduc portofoliul educațional al elevului. Adică fiecare copil va avea, încă de la grădiniță, un fel de CV cu note și rezultate la diferite activități extrașcolare. În felul acesta, diriginților și consilierilor școlari le va fi mai simplu să îi orienteze pe elevi către liceul potrivit.

Prin urmare, în noul proiect al Ministerului Educației, parcursul școlar al elevilor de clasa a 5-a și a 9-a va fi evaluat periodic prin teste online. De altfel, din anul 2028, admiterea copiilor în clasa a 5-a la colegiile naționale se va face în baza portofoliului obligatoriu.

Ar putea dispărea clasele cu peste 30 de elevi

Totodată, ministrul Deca vrea să pună stop claselor cu peste 30 de copii, vizelor de flotant și modei transferului elevilor la cele mai bune școli, stipulând în proiect ca orele să se desfășoare în cel mult două schimburi, iar numărul elevilor într-o clasă să nu mai depășească 22 la ciclul primar și 26 la gimnaziu.

Cum se va organiza admiterea la liceu

Legile Educației 2023. În ceea ce privește admiterea la liceu, propunerea cu un examen separat de Evaluarea Națională a stârnit cele mai multe controverse în rândul românilor. Liceele cu cea mai mai mare concurență vor putea organiza propriul concurs de admitere pentru până la 90% din locuri, arată proiectul Legii Învățământului Preuniversitar. Schimbările ar urma să se aplice din vara anului 2028, pentru elevii care intră în clasa a V-a, în septembrie 2024.

Noutatea majoră ar fi că liceele care organizează propriul concurs pot alege ce procent reprezintă nota din Examenul Național ca medie de admitere la liceu. Subiectele vor fi elaborate de Ministerul Educației, iar modalitatea de examen va fi anunțată cu un an înainte.