Banii de pe vremea dacilor, subiect de controverse: de ce nu erau folosiți la comerț, ce s-a descoperit la Sarmisegetusa

Astăzi nu ne putem imagina cum am putea trăi în societate fără să ne folosim de bani, în orice activitate pe care o întreprindem, mai ales în comerț. Dar ce se întâmpla pe vremea strămoșilor noștri, tot la fel să fi stat lucrurile și când trăiau dacii, de exemplu?

Tehnologia modernă, dar și trecerea timpului și descoperirea mai multor detalii despre civilizația dacică ne permit astăzi să ne conturăm păreri și să cunoaștem adevăruri despre acest popor fascinant, ce stă la baza societății române de astăzi.

Strămoșii noștri daci nu se foloseau de bani așa cum o facem noi astăzi

Cei pasionați de istorie sau curioși pur și simplu cu privire la ce se întâmpla în trecut, vor fi fascinați să afle amănunte interesante despre relația strămoșilor noștri daci cu banii.

Chiar dacă ți-ai închipui că banii există de când lumea pentru ca oamenii să facă comerț, dacii noștri nu erau interesați de această utilizare a banilor, iar mai mulți istorici și specialiști ne explică de ce se întâmpla acest lucru și ce rol aveau banii în societatea veche a dacilor.

Înainte însă de aceste detalii, trebuie punctat faptul că pe teritoriul țării s-au găsit Kosoni din aur, iar restul monedelor identificate sunt de import.

„Comerţul cel mare cu Dacia nu era nici în mâinile grecilor de la Pontul Euxin, nici în ale celţilor din Pannonia, ci în mâinile marilor exportatori de vin şi de untdelemn din Grecia propriu-zisă şi din Macedonia, şi apoi în mâinile negustorilor italici şi greci de la Adriatica. Monetele acestor greci din Egeea şi apoi ale Romanilor sunt acelea care se întâlnesc pretutindeni în Dacia.

Iar dacă găsim deci în Dacia atâta monedă bună de argint macedoneană ori grecească din secolul IV este fiindcă bogăţia ţării (grâul, mierea, pieile, sarea, sclavii), care se cumpăra aici, nu putea fi plătită numai în natură cu vinul, untdelemnul, vasele de bronz, armele de oţel bun, vasele de sticlă colorată, podoabele de haine şi aplicele de hamuri de bronz aduse în schimb de negustorii greci.

Dacii îşi aveau de multă vreme propria lor artă industrială şi podoabele lor erau mai preţioase şi uneori chiar mai frumoase decât produsele greceşti la a doua mână. Şi de asemeni, romanii pătrunzând încă de la începutul secolului II î.Hr., în mare număr în provinciile danubiene, plătesc în bani cumpărăturile pe care le fac în Dacia. Tezaurele de denari descoperite în Dacia sunt extrem de numeroase până la 44 î.Hr”, scrie Vasile Pârvan, în volumul Dacia – Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene, publicat în 1937.