Viktor Orban cere fonduri Uniunii Europene pentru construirea de garduri la frontieră: „Protejează întreaga Europă”

Premierul ungar Viktor Orban a cerut marți finanțarea de către Uniunea Europeană a gardurilor de frontieră, reluând o idee considerată mult timp inadmisibilă înaintea unui summit al liderilor blocului comunitar care va discuta despre reducerea imigrației ilegale.

Reuniunea celor 27 de lideri naționali ai UE a fost convocată după ce Austria și Olanda au condus un cor tot mai mare de plângeri privind creșterea numărului de sosiri. Agenția de frontieră a blocului a raportat 330.000 de treceri neregulamentare anul trecut, cel mai mare număr din 2016 încoace.

Statele UE sunt divizate în ceea ce privește împărțirea sarcinii de a se ocupa de refugiați pe teritoriul lor și, de ani de zile, s-au concentrat pe înăsprirea frontierelor externe pentru a împiedica sosirea oamenilor pe rute neoficiale – și adesea mortale.

Țări precum Polonia, Ungaria și Slovenia au ridicat garduri la graniță pentru a ține la distanță refugiații și migranții, deși executivul UE Comisia Europeană, care gestionează bugetul comun al blocului, a refuzat până acum să plătească pentru astfel de bariere, spunând că ar fi împotriva valorilor democratice liberale și a drepturilor omului.

Ce probleme de sănătate avea Andreea, fiica lui Igor Cuciuc. Fusese operată la Chișinău

Cum să-ți reglezi geamurile și ușile termopan pe modul iarnă pentru facturi mai mici și căldură mai multă în casă

Într-o convorbire telefonică înaintea summitului cu omologii săi polonez, belgian, finlandez, maltez și bulgar, Orban a cerut finanțarea UE pentru astfel de proiecte, afirmând că „gardurile protejează întreaga Europă”, potrivit șefului său de presă citat de agenția de presă de stat MTI.

Șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a refuzat anterior să finanțeze „sârmă ghimpată sau ziduri”, deși executivul de la Bruxelles oferă bani pentru infrastructura fizică a frontierelor, cum ar fi echipamentele de supraveghere.

„Una dintre cele mai presante probleme din UE”

UE spune că sirienii, afganii și tunisienii au dominat printre cei care au sosit anul trecut și că doar o treime dintre ei ar urma să primească azil, în timp ce restul ar trebui să fie „trimiși la plimbare”.

Deși a primit mai multe milioane de persoane care au fugit din cauza războiului Rusiei din Ucraina vecină, blocul încearcă să returneze mai multe persoane în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud, deoarece numărul tot mai mare de sosiri neregulamentare reînvie politicile mai dure.

Într-o scrisoare comună înainte de summit, liderii Maltei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Austriei și Slovaciei au declarat că „actualul sistem de azil al UE este distrus”, potrivit Reuters.

„Migrația neregulamentară a devenit din nou una dintre cele mai presante probleme din UE”, au spus ei. „Fără eforturi reînnoite și reușite nu se poate aștepta decât ca migrația neregulamentară în Europa să continue și să crească în anii următori.”

Însă diviziunile profunde dintre cele 27 de țări ale UE în ceea ce privește gestionarea migranților și a refugiaților înseamnă că, până la viitoarele alegeri europene din 2024, convenirea unui nou sistem global de migrație și azil pentru bloc este o sarcină dificilă.

Grupurile de apărare a drepturilor critică abordarea tot mai restrictivă a UE în materie de migrație, considerând-o atât ilegală, cât și inumană. Alți critici spun că discuțiile dure despre migrație servesc la obținerea de puncte politice cu alegătorii de dreapta și nu țin cont de lipsa de forță de muncă într-o Europă în curs de îmbătrânire.