O bătrână ucraineancă se luptă cu Putin la 102 ani. Cu 90 de ani în urmă supraviețuia terorilor lui Stalin
În cei 102 ani ai săi, Liubov Iarosh a supraviețuit de trei ori foametei, inclusiv la „Holodomor” din 1932-1933, când – la ordinul lui Iosif Stalin – fermierii ucraineni au fost deposedați de toate cerealele pe care le produceau, pentru a alimenta industrializarea Moscovei și pentru a suprima rezistența naționalistă ucraineană.
„Nu era nimic de mâncat atunci. Am mâncat frunze de tei… și urzici. Măcinam aceste plante sălbatice în făină, coceam cu ea și o mâncam. Asta am mâncat în timpul foametei”, povestește Yarosh din casa ei din satul Khodorkiv, în regiunea Zhytomyr, la aproximativ două ore de mers cu mașina la vest de Kiev.
La 13 ani, ea și-a văzut fratele și sora mai mari pierind în ceea ce a fost cea mai gravă foamete în masă din Ucraina. „Eram complet umflată. Aveam picioarele umflate, brațele umflate. Eram atât de bolnavă. Am crezut că voi muri”, spune ea despre propria suferință.
Pe atunci, Kremlinul căuta să scape Ucraina de fermierii independenți, de limba sa, de istoria sa, de artiștii săi și de independența sa.
Mulți cred că ceea ce președintele rus Vladimir Putin încearcă să facă acum are asemănări surprinzătoare.
„Liderii și organizatorii acestor genociduri stau în aceleași birouri, în același loc”, spune Mykhailo Kostiv, șeful departamentului de informare și publicare de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocid din Ucraina. „Iar centrul acestor evenimente este Moscova. Regimul lor dictatorial”.
Comparând ceea ce se întâmplă astăzi cu trecutul, Kostiv adaugă: „Obiectul distrugerii este Ucraina ca națiune, ca popor care se opune acestui regim”.
Trei dintre nepoții lui Yarosh își apără acum țara ca soldați, deoarece Kremlinul refuză să recunoască independența Ucrainei. Iar amintirile chinuitoare ale propriei sale copilării rămân puternice.
Furia ei pentru ceea ce se face cu pământul și poporul ei a împins-o la acțiune. În timpul interviului doi voluntari au sosit pentru a-i livra pânza de iută.
Ea savurează sarcinile pe care le are, legând sfori de pânză de iută în plasă pentru a face costume de camuflaj pentru lunetiști, pentru a deghiza soldații în vegetație sau zăpadă, pentru ca soldații ucraineni să poată ucide mai bine rușii.
Logica Rusiei de azi, aceeași ca acum 100 de ani
Aceasta este logica de astăzi – și moștenirea a peste 100 de ani de rezistență împotriva eforturilor repetate ale Moscovei, ca Uniune Sovietică sau ca regim autoritar post-sovietic, de a-și coloniza vecinul.
Dacă acțiunile Rusiei în Ucraina de astăzi echivalează cu un genocid este încă dezbătut. Cu toate acestea, există un consens larg asupra faptului că Rusia comite crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina.
Rusia a negat acuzațiile de crime de război. Dar, în ultimele 11 luni, detaliile privind uciderea sau țintirea deliberată a civililor, privind o campanie necruțătoare de ștergere a semnelor și simbolurilor, precum și a structurii unui stat ucrainean în zonele aflate sub ocupație rusă nu au apărut pur și simplu – ele sunt politica Kremlinului.
Președintele rus Vladimir Putin nu crede că există un stat ucrainean. El vede terenurile agricole vaste, puterea industrială, munții din vest, ca parte a unei Rusii mai mari, așa cum Ecaterina cea Mare a declarat o mare parte din Ucraina „novorossiya” (Noua Rusie) în secolul al XVIII-lea.
În anii 1930, Holodomor-ul lui Stalin – exterminarea prin înfometare – s-a concentrat pe anihilarea independenței fermierilor ucraineni.
Indivizii întreprinzători cu capital propriu, sub formă de pământ și animale, erau anatema pentru utopia sovietică. Stalin trebuia să-i zdrobească și să-i forțeze pe supraviețuitori să intre în ferme colectivizate.
A ucis artiștii, poeții, actorii, istoricii din Ucraina – a interzis limba ucraineană în școli și a încercat să șteargă conceptul de Ucraina din conștiința cetățenilor săi.
„O masă uriașă de trupe care vizează distrugerea și suprimarea rezistenței ucrainene”
Putin, în opinia majorității ucrainenilor, continuă munca lui Stalin. În zonele ucrainene capturate de Rusia, ucrainenii sunt forțați să adopte naționalitatea rusă, să învețe limba rusă și să urmeze programa școlară rusă.
Duminică, Centrul Național de Rezistență Ucraineană a afirmat că forțele rusești au confiscat și ars cărți ucrainene din bibliotecile publice și școlare din regiunea Luhansk.
Mii de ucraineni au fost deportați, iar 14.000 de copii sunt dați dispăruți, potrivit guvernului ucrainean. Organizația Națiunilor Unite afirmă că un număr mare, dar necunoscut, de copii ucraineni sunt adoptați cu forța în familii rusești. Acestea sunt presupuse crime de război sau crime împotriva umanității – și ar putea face parte din argumentele ulterioare că acestea se ridică la acte de genocid.
„Principalul instrument în 1932-1933 a fost exterminarea prin înfometare, luând toate produsele alimentare și făcând condițiile incompatibile cu viața. Este același lucru și acum. Crearea unor condiții incompatibile cu viața”, spune Kostiv, de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocid din Ucraina.
„Dar acum există o gamă mai largă de unelte, iar acestea sunt mai mult legate de domeniul militar. Noi arme, noi rachete. O masă uriașă de trupe care vizează distrugerea și suprimarea rezistenței ucrainene”, a mai spus acesta, citat de CNN.