Dacă peste România vine cutremurul din Turcia, suntem pregătiți? Care e adevărul despre casele în care stăm
Dezastrul care a lovit Turcia ne pune și pe noi pe gânduri și ne ridică numeroase semne de întrebare legate de cât de pregătiți suntem, din mai multe perspective, dacă pățim o astfel de nenorocire de nedorit pentru nimeni.
De exemplu, care e gradul de asigurare al locuințelor în România, ce ar trebui să știe românii despre protejarea caselor lor, în caz de calamitate naturală?
Unde ne situăm acum și de unde ar trebui să plecăm pe un drum pe care ar trebui să fie prioritară pregătirea pentru un astfel de moment, pentru că nu știi niciodată dacă el va veni sau sau, ori când va fi clipa în care dezastrul va lovi.
Ei bine, în România sunt obligatorii prin lege două polițe de asigurare: polița PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor – pentru clădirile cu destinația de locuințe) și polița RCA (Polița de Răspundere Civilă Auto – pentru autovehicule). Ambele au suferit modificări, ultima modificată este polița RCA, cu data de 25 mai. Astfel, Norma 70/2017 care o reglementează cuprinde o modificare prin care constatul amiabil dintre vinovatul și păgubitul unui eveniment rutier, ce putea fi completat pe formulare predefinite, autocopiative, va putea fi completat în format digital – modificarea intră în vigoare peste aproximativ trei luni.
Câți bani primești pe casa ta, dacă e lovită de un cutremur ca în Turcia, în cazul în care ai asigurare
O asigurare corectă și cât mai cuprinzătoare a unei clădiri cu destinația de locuință presupune încheierea a două asigurări:
PAD – polița obligatorie care este o asigurare socială, de aceea acoperă trei evenimente naturale: cutremur, inundații din revărsări de ape naturale și alunecări de teren, la o sumă asigurată maximă de 10.000 de euro (pentru locuințele din paiantă) și 20.000 de euro (pentru locuințele din beton, cărămidă, lemn, metal) la o primă anuală de 10, respectiv 20 de euro.
Polița facultativă – care se încheie la o sumă asigurată egală cu suma necesară reconstruirii clădirii, așa cum era înainte de a se fi produs evenimentul asigurat pe poliță. Cuprinde evenimente care nu se regăsesc pe polița PAD (unul dintre cele mai importante este incendiul, altul este furtul) și acoperă și evenimentele de pe polița PAD, de la nivelul de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro, până la valoarea de refacere a clădirii. De asemenea, pot fi asigurate și bunurile din interior care sunt, cel mai adesea, primele afectate de evenimente.
Așa că, nu există minusuri și plusuri, ci doar o completare a unei polițe cu cealaltă. Adică: perechea PAD și Facultativă.
Conform directorului general PAID România, Nicoleta Radu, „în România avem asigurarea obligatorie a locuințelor, care este menită a acoperi cele trei riscuri de impact – cutremur, alunecări de teren și inundație. Este un mecanism accesibil.
Polița a fost 8 lei pe luna și cu toate acestea este greu de explicat de ce în România doar 20% din populație are locuințele asigurate. Practic, în România patru din cinci locuințe nu au niciun fel de protecție în față dezastrelor naturale (…) Ne-am dori că aceia care văd expoziția să încheie și o asigurare”.
Grav este că la nivelul întregii țări, numai 1,8 milioane de locuințe au încheiată polița obligatorie de asigurare.
Potrivit unui studiu realizat de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), doar 20% din cele 9.6 milioane de locuințe din țară noastră sunt asigurate. Din cele 20% dintre locuințele asigurate, doar 17% sunt protejate și printr-o asigurare facultativă care acoperă alte riscuri, precum ar fi incendiul, explozia, valdalismul, furtul, accidentele și alte asemenea.