Taxarea exagerată a muncitorilor români, sub reflector: legătura cu criza forței de muncă, cu migrația
România este pe primele poziții la nivel european când vine vorba de taxarea muncii, de impozitare. Aproximativ 44% din salariul unui român se întoarce la statul român sub formă de taxe și impozite. În contextul în care este improbabil ca acest lucru să se schimbe curând, ministrul Muncii a venit cu câteva explicații.
Foarte mulți angajați români, dar și patroni, sunt incredibil de frustrați de mecanismul de taxare a muncii de pe meleaguri mioritice, de procentul semnificativ din salariu care nu ajunge la angajat. În acest context, Marius Budăi a pus problema taxării muncii în contextul fiscalității naționale. Deși românii obișnuiți suferă enorm din cauza acestei probleme, mai ales în contextul european, ministrul Muncii și Solidarității Sociale a insistat pe faptul că ”fiscalitatea din România este, poate, chiar cea mai mică din Uniunea Europeană, dacă vorbim despre taxarea capitalului”.
Care este explicația pentru taxele și impozitele din România
„Facem o discuţie asupra taxării muncii, dar, dacă vrem să fim oneşti, trebuie să facem o discuţie asupra întregii fiscalităţi din România, pentru că fiscalitatea din România este, poate, chiar cea mai mică din Uniunea Europeană, dacă vorbim despre taxarea capitalului.
Şi atunci, da, discutăm despre taxarea pe muncă, dar să discutăm din punctul meu de vedere şi despre taxarea capitalului şi atunci să discutăm la pachet aceste lucruri, despre întreaga fiscalitate şi cu siguranţă vom găsi o soluţie comună şi o soluţie pe care s-o şi implementăm ulterior. Lipsa forţei de muncă în România este o problemă tot mai mare, dar nu este o problemă doar în România.
Migraţia forţei de muncă către statele mai dezvoltate se întâmplă de foarte mult timp şi bineînţeles că se întâmplă şi acum, cum beneficiem şi noi, de exemplu, de lucrătorii non-UE. Am lucrat în acest an împreună cu dvs, mediul de afaceri care a fost interesat, pentru simplificarea legislaţiei pentru a putea aduce lucrători non-UE şi s-a întâmplat acest lucru. Avem această problemă rezolvată”, a punctat Budăi.
Cu această ocazie, ministrul a insistat și pe faptul că trebuie să existe o dezbatere reală legată de tema învățământului dual și a învățământului tehnic.
„Am discutat cu doamna ministru a Educaţiei, avusesem discuţia deschisă şi cu domnul Sorin Câmpeanu, să facem o dezbatere reală despre învăţământul dual şi despre învăţământul tehnic în România. Eu cred că programa şcolară din învăţământul dual şi din învăţământul tehnic trebuie să fie modificată, din punctul meu de vedere, cu mai multe ore de practică, cu mai multe ore de atelier şi să-i scoatem chiar cu meseria de acolo (…)
Noi trebuie să le arătăm copiilor că a fi strungar, astăzi, nu mai eşti murdar de vaselină din cap până în picioare şi e cu totul şi cu totul altă tehnologie. Vom avea de lucru şi cu mentalitatea părinţilor, pentru că, să fim cinstiţi, cine ne-am face copilul acum să-i spunem ‘Du-te strungar’… Eu o să merg înainte cu proiectul acesta intitulat nostalgic ‘Îndrăgostirea tinerilor de meserie’ (…)
Bineînţeles că va rămâne problema principală, şi anume salarizarea. Putem să-l facem noi un meseriaş foarte bun, strungar foarte bun, cu siguranţă îşi va dori să câştige foarte mult şi va pleca din ţară sau nu. Asta ţine de noi”, a susţinut ministrul Muncii, conform Economica.net.