Consiliul Naţional Secuiesc cere statelor UE să nu primească România în Schengen. Reacția UDMR

Consiliul Naţional Secuiesc solicită statelor din Schengen să ceară informaţii de la organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor minorităţilor din țara noastră, înainte de a vota pentru extinderea Spațiului. La scurt timp după apariția documentului, Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că „se dă o semnificație prea importantă” cererii CNS, arătând, totodată, că UDMR a susținut încă din 2011 aderarea României la Schengen.

Consiliul Naţional Secuiesc, apel la țările UE să amâne primirea României în Schengen

CNS se adresează Ministerelor de Externe ale statelor membre Schengen într-o scrisoare deschisă. Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de integrarea ţării în spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele națiuni.

„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”, se arată în scrisoarea semnată de preşedintele CNS, Balázs Izsák, care se alătură criticilor României.

Cum se justifică CNS

Consiliul Naţional Secuiesc reaminteşte faptul că, „după schimbarea de sistem, România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deschizând astfel calea spre aderarea la Consiliul Europei. Ea s-a obligat unilateral să respecte recomandările Consiliului Europei, ceea ce a fost condiţia aderării. S-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli restituite”.

Critici aduse Guvernului de la București

Potrivit sursei citate, la 1 ianuarie 2007, România a aderat la UE, îndeplinind parţial criteriile de aderare şi promiţând că nu va scoate de pe ordinea de zi îndeplinirea acestora. Printre aşa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul şi protecţia drepturilor minorităţilor se află în fruntea listei. Țara noastră nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său. Guvernul de la București respinge criteriile de la Copenhaga, susţinând că ele au fost valabile doar în perioada aderării la blocul comunitar.

De ce a lipsit Mihaela Botezatu de la înmormântarea lui Silviu Prigoană. Unde se afla în momentul în care milionarul a murit

De unde provin cotletul și ceafa de porc vândute la Kaufland. Mulți români le cumpără pentru că au mereu un preț bun, dar nu se uită pe etichetă

„Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior”, mai spune documentul semnat de CNS.

Solicitările emise de comunitatea maghiarilor din țara noastră

Comunitatea maghiarilor din România solicită restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

Scrisoarea CNS se referă, în mod special, la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede următoarele: „în zonele unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.

Înaintea luării unei decizii, CNS recomandă statelor membre ale spaţiului Schengen să se consulte cu liderii bisericilor maghiare şi cu organizaţiile reprezentative ale maghiarilor din România. De asemenea, să le ceară informaţii cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor.

Cum a reacționat UDMR

Ulterior, Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a intervenit cu o reacție: „UDMR a afirmat, încă din 2011, că România îndeplinește condițiile” de aderare la spațiul Schengen, subliniind că „orice alte tipuri de comentarii legate de acest subiect, din punctul UDMR de vedere, sunt irelevante.