Mâna dreaptă a lui Isărescu iese cu dezvăluiri despre documentele din BNR: ce știu economiștii despre ce urmează să se întâmple cu prețurile

Cele mai recente previziuni ale analiștilor economici din cadrul Băncii Naționale a României indică faptul că inflația este un fenomen de durată și că e foarte dificil să revenim la prețuri normale. Un înalt oficial al BNR, apropiat de Mugur Isărescu prin prisma funcției sale, vorbește deschis despre cât de problematic se anunță a fi viitorul, din perspectivă inflaționistă.

În mod normal, atât România, cât și cele mai multe dintre statele Uniunii Europene, au o țintă a inflației de 2%. Este indicația băncilor centrale de a menține valul de scumpiri sub acest prag, astfel încât economia să nu fie afectată iar lucrurile să decurgă firesc în plan socio-financiar.

Doar că evenimentele din ultimii ani, de la pandemia de coronavirus la criza energetică și războiul din Ucraina, au determinat țările să facă cheltuieli mari, să se împrumute mult și, deci, să ajungă să aibă deficite bugetare accentuate. De asemenea, multiplele crize se resimt în inflație, care a atins în Europa și-n zona euro niveluri record. Scumpirile sunt la ordinea zilie și la noi, și-n Occident, iar situația cea mai dificilă o trăiesc oamenii cu venituri mici, care erau deja vulnerabili chiar și înainte de apariția acestor noi provocări.

Ei bine, dacă aveam speranța că totul se va termina curând și că vom reveni la o normalizare a prețurilor, trebuie să ne luăm gândul! Un înalt oficial al BNR vorbește despre cât de dificil ne va fi, de fapt, să ajungem să controlăm din nou inflația sub pragul de 2%. Ar putea fi chiar imposibil!

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

„Acum va fi foarte greu de adus inflaţia la 2%”

„Până în 2019, dacă ar fi să ţinem cont de factorii structurali la nivel mondial şi anume sporul de demografic, intrarea Chinei pe piaţa mondială, lanţurile mondializate de aprovizionare, digitalizarea, tehnologia şi aşa mai departe, era clar că toţi aceşti factori lucrau în sensul dezinflaţionist.

Şi atunci întrebarea pe care eu mi-am pus-o în studiul meu era de ce aleargă băncile după o ţintă fixă de 2%, stabilită în anii 90, când e clar că toţi aceşti factori structurali făceau greu, dacă nu imposibil de atins acea ţintă de 2%.

Ceea ce s-a şi dovedit. Oricât de mult s-ar fi dus în jos băncile centrale cu dobânda sub 0%, oricât de mulţi bani ar fi tipărit, factorii structurali de care am amintit făceau imposibilă atingere ei. Drept pentru care în studiul meu am propus o revizuire a ţintei de inflaţie spre 1%, cu toate efectele negative care ar putea decurge. Acum, astăzi când vorbim, suntem în situaţia inversă.

Vorbim de deglobalizare, de ruperea lanţurilor, de faptul că chinezii au devenit deja bogaţi. Acum va fi foarte greu de adus inflaţia la 2% venind de deasupra ei, destul de greu dacă nu imposibil, iar dacă mai adăugăm şi ce spunea Lucian (Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, n.r.), adică preferinţa societăţii pentru politici inflaţioniste, pot să spun imposibil.

Şi atunci alegerea intelectuală este ce facem? Ţinem o ţintă, timp de decenii, de 2% când chiar condiţiile structurale nu sunt permisive pentru atingerea acelei ţinte şi o ţinem aşa ca să zicem că avem o ţintă săpată în piatră, chiar dacă ştim că nu o vom atinge sau adaptăm ţinta de inflaţie la condiţiile structurale care prevalează în lume”, a explicat Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).