Orașul din România distrus aproape în totalitate: 80% dintre locuințe, rase de pe fața pământului la cutremurul din ’77
Cutremurul din 1977 a produs pagube însemnate în aproape toată țara, însă unele orașe au fost mai norocoase ca altele.
Printre cele cuprinse de ghinion este și Zimnicea, localitatea din sudul țării care a fost aproape complet rasă de pe fața pământului, locuitorilor fiindu-le extrem de greu să își refacă orașul, în urma cumplitului cutremur.
Distrugeri de peste optzeci la sută: oamenii au trebuit să învețe să o ia de la capăt
Cutremurul din data de 4 martie 1977 va rămâne de-a purururi în memoria colectivă a românilor drept una dintre cele mai mari tragedii întâmplate vreodată la noi. A avut 7,2 grade pe scara Richter, a durat numai 56 de secunde, iar în acest timp a ucis 1.500 de oameni, și a rănit alți 11.000.
De departe cel mai afectat oraș din România a fost Zimnicea, o mică localitate aflată în sud.
De asemenea, o legendă urbană susține că distrugerea a fost atât de mare aici, încât „lacheii” comuniști ar fi ordonat demolarea clădirilor aflate încă picioare, dar afectate, întrucât Nicolae Ceaușescu ar fi trebuit să vină în vizită, în acea perioadă.
Dincolo de pretențiile partidului comunist, oamenii s-au văzut puși în postura de a o lua de la zero și de a-și construi casele din nou, încercând să-și continue viețile așa cum pot.
Pentru reconstruirea orașului, buni samariteni din alte județe ale țării ar fi dat o mână de ajutor, însă o sumă importantă de bani ar fi venit inclusiv din Austria și Germania, informează Mediafax.ro.
Evident, nu tot ceea ce se stricase a putut fi reparat, iar multe dintre clădiri au rămas, chiar și în ziua de astăzi, neterminate, deci nelocuite.
Un procent de 80% dintre clădirile acestui oraș s-au prăbușit la în urma acestui cutremur.
Astăzi, în Zimnicea aproape că nu se mai mută nimeni, mulți dintre încercând drumurile străinătății.
Cutremurul din 1977 la București
Cutremurul din 1977 din România a fost unul dintre cele mai devastatoare seisme înregistrate în istoria recentă a țării. A avut loc pe 4 martie 1977, la ora 21:22 ora locală. Magnitudinea cutremurului a fost de 7,2 pe scara Richter, iar epicentrul său a fost localizat în zona seismică Vrancea, care este cunoscută pentru activitatea seismică intensă.
Cutremurul a avut un impact puternic asupra capitalei României, București, precum și asupra altor părți ale țării. În București, a cauzat prăbușirea sau avarierea gravă a multor clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, instituții de învățământ, spitale și edificii istorice. Numărul oficial al victimelor a fost de aproximativ 1.570 de persoane decedate și peste 11.000 de răniți, dar unele surse neoficiale sugerează că numărul real al victimelor ar putea fi mai mare.
Pe lângă pagubele umane și materiale semnificative, cutremurul din 1977 a avut un impact profund asupra societății românești și a politicii de construcții. A determinat revizuirea standardelor de construcție și implementarea unor reglementări mai stricte privind rezistența clădirilor la cutremure. De asemenea, a crescut gradul de conștientizare cu privire la riscurile seismice în România și necesitatea pregătirii și planificării pentru astfel de evenimente.
Cel mai mare cutremur din istoria României nu a fost cel din `77
Cel mai mare cutremur din istoria României înregistrat cu instrumente seismice a avut loc pe 10 noiembrie 1940. Acest seism, cunoscut și sub numele de cutremurul din 1940, a avut o magnitudine de 7,7 pe scara Richter, fiind astfel cel mai puternic cutremur înregistrat în România. Epicentrul său a fost, de asemenea, în zona seismică Vrancea, o zonă cu o activitate seismică ridicată situată în partea de est a României.
Cutremurul din 1940 a avut efecte devastatoare, în special în partea de nord-est a țării, dar și în capitala București. A cauzat prăbușirea și avarierea gravă a multor clădiri, inclusiv a unor monumente importante. Unul dintre cele mai notabile efecte ale cutremurului a fost prăbușirea turnului Carol I de la Castelul Peleș, un simbol important al patrimoniului național românesc.
În ciuda magnitudinii sale mari și a pagubelor semnificative pe care le-a cauzat, numărul de victime al cutremurului din 1940 a fost relativ mic comparativ cu alte seisme majore din istoria României, datorită faptului că s-a produs noaptea târziu, când oamenii erau în casele lor, multe dintre acestea fiind construite din lemn, material ce oferă o anumită flexibilitate în caz de cutremur. Totuși, acesta a rămas în memoria colectivă a românilor ca unul dintre cele mai semnificative evenimente seismice din țară.