Dacă ai părinți severi, ai putea dezvolta depresie: ce indică ultimele studii
O nouă cercetare, prezentată la Congresul Colegiului European de Neuropsihofarmacologie (ECNP) de la Viena, a descoperit că educația „strictă” parentală poate modifica modul în care corpurile copiilor citesc ADN-ul, ceea ce le-ar putea crește riscul biologic de depresie atât în adolescență, cât și mai târziu în viața de adult.
„Educația parentală dură, cu pedepse fizice și manipulare psihologică, poate introduce un set suplimentar de instrucțiuni despre modul în care o genă este citită pentru a deveni conectată în ADN”, a explicat la conferință psihiatrul Evelien Van Assche, de la Universitatea din Munster.
„Avem câteva indicii că aceste schimbări în sine pot predispune copilul în creștere la depresie”, a spus ea. „Acest lucru nu se întâmplă în aceeași măsură dacă copiii au avut o educație favorabilă”.
Educația severă duce la depresie în rândul copiilor
„Părintele prea strict alterează ADN-ul copiilor, pentru a-i face deprimați” sună ca un titlu creat doar pentru a aduna clickuri – dar nu este atât de exagerat pe cât pare. Este un rezultat al epigeneticii – adică știința ciudată a modului în care mediul și comportamentul tău pot influența felul în care funcționează genele tale.
„ADN-ul rămâne același”, a explicat Van Assche, „dar grupuri chimice suplimentare afectează modul în care sunt citite instrucțiunile din ADN”.
Echipa a confirmat acest lucru prin compararea a două grupuri de copii, toți cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani, care au raportat că au crescut fie sub o bună educație parentală – de exemplu, părinți care i-au susținut și le-au oferit libertate – sau educație dură, care includea lucruri precum pedepse fizice, comportament manipulator și strictețe extremă.
Chiar înainte de a fi efectuată analiza ADN, echipa a observat că mai mulți dintre copiii din cel de-al doilea grup prezentau deja semne inițiale de depresie. Acest lucru nu ar fi neașteptat: există o mulțime de dovezi că așa-numita „disciplină fizică” este asociată cu o sănătate mintală mai precară, întârzieri în dezvoltare, substanță cenușie redusă din creier și chiar un risc crescut de abuz de droguri și alcool.