A doua grevă la nivel național în Franța. Țara, blocată de protestatari
Mii de francezi protestează în centrul capitalei Paris faţă de erodarea nivelului de trai în țara lor, existând unele incidente violente, pe fondul acţiunilor greviste ca reacţie la politicile Administraţiei Emmanuel Macron. Manifestațiile sunt organizate de sindicatele Confederaţia Generală a Muncii (CGT), Forţa Muncitorească (FO), Federaţia Sindicală Unitară (FSU) şi Solidari.
Proteste în capitala Franței. Mii de oamenii cer salarii mai mari
Update 31 ianuarie, 2023. O a doua grevă la nivel național a perturbat marți producția de electricitate, transportul public și școlile din Franța, în timp ce muncitorii au protestat împotriva planurilor guvernului de a-i face pe oameni să lucreze mai mult timp înainte de pensionare.
Doar o treime din trenurile TGV de mare viteză au funcționat și chiar mai puține trenuri locale și regionale. Metroul din Paris a fost, de asemenea, grav perturbat, platformele fiind pline, în timp ce navetiștii se înghesuiau să prindă puținele trenuri disponibile.
„Nu are rost să facem grevă. Acest proiect de lege va fi adoptat în orice caz”, a declarat Matthieu Jacquot, în vârstă de 34 de ani, care lucrează în sectorul de lux.
Între timp, alți francezi sunt de acord cu greva și susțin angajații care refuză să muncească. Și adolescenții susțin greva.
Elevii au blocat liceul Turgot din centrul Parisului, ținând pancarte pe care scria „Sprijin pentru muncitori” și „Tinerețe furioasă”.
Sindicatele, care au organizat mitinguri în toată Franța pe parcursul zilei, vor să mențină presiunea asupra guvernului și este posibil să anunțe și mai multe acțiuni sindicale pentru următoarele săptămâni.
„Când există o opoziție atât de masivă, ar fi periculos pentru guvern să nu asculte”, a declarat pentru Reuters Mylene Jacquot, secretarul general al filialei funcționarilor publici a sindicatului CFDT.
Ce spun sindicatele
Sindicatele spun că există și alte modalități de a crește veniturile, cum ar fi impozitarea celor foarte bogați sau solicitarea angajatorilor sau a pensionarilor înstăriți să contribuie mai mult.
„Această reformă este nedreaptă și brutală”, a declarat Luc Farre, secretarul general al sindicatului UNSA al funcționarilor publici. „Mutarea (vârstei de pensionare) la 64 de ani este un regres, din punct de vedere social”.
Sindicatele speră să repete participarea numeroasă observată în prima zi națională de protest din 19 ianuarie, când peste un milion de persoane au ieșit în stradă în toată Franța.
Guvernul a făcut unele concesii în proiectul de lege, cum ar fi stabilirea noii vârste de pensionare la 64 de ani, în loc de 65 de ani, promisiunea din campanie a lui Macron, și acceptarea unei pensii minime de 1.200 de euro pe lună pentru toți.
Prim-ministrul Elisabeth Borne a declarat că pragul de 64 de ani este „nenegociabil”, dar guvernul explorează modalități de a compensa o parte din impact, în special asupra femeilor.
Situație dificilă pentru guvernul lui Emmanuel Macron
Știre inițială: Guvernul actualului președinte francez este, de asemenea, în defensivă în parlament, unde și-a pierdut majoritatea la alegerile legislative din iunie . Acest lucru îngreunează mult mai mult alianța sa centristă să-și pună în aplicare agenda internă împotriva oponenților întăriți, iar discuția parlamentară a planului bugetar pentru anul viitor se dovedește a fi deosebit de dificilă.
Într-un discurs susținut la marșul de la Paris, Jean-Luc Mélenchon (lider de extrema-stângă) l-a acuzat pe Emmanuel Macron că scufundă Franța în „haos”.
Industriile franceze au intrat, marți, în grevă pentru majorări salariile care să țină pasul cu creșterea inflației, intensificând conflictul dintre muncitori și guvern.
Războiul Rusia-Ucraina agravează criza energetică
Protestele de marți din Franța survin după ce sindicatul de stânga CGT a respins un acord cu privire la o majorare salarială pe care gigantul petrolier TotalEnergies a încheiat-o recent cu alte două sindicate. CFDT și CFE-CGC, care reprezintă împreună majoritatea lucrătorilor francezi ai grupului, au convenit o creștere a salariului cu 7% și un bonus financiar.
Greviștii cer salarii mai mari din profiturile extraordinare ale companiilor care au înregistrat prețuri ridicate la petrol și gaze, deoarece războiul Rusiei din Ucraina agravează criza energetică.
Manifestații similare au izbucnit în Europa, în ultimele luni, deoarece oamenii se plâng de impactul inflației, provocând perturbări precum zboruri și trenuri anulate. Luna trecută, mii de persoane au protestat de două ori la Praga, parțial din cauza prețurilor ridicate la energie, în timp ce angajații companiilor aeriene au intrat în grevă în țări ca Germania și Suedia pentru salarii mai mari.