Tot ce trebuie să știi despre declarația unică: ce schimbări vin în 2023 la chirii, dividende, drepturi de autor

De anul viitor intră-n vigoare o serie de modificări fiscale ce-ți pot afecta semnificativ veniturile, mai ales dacă înregistrezi câștiguri din activități independente sau din chirii sau dividende.

Dacă ai venituri din divedende, de exemplu, trebuie să reții că se majorează cota de impozit pe dividende de la 5% la 8% pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române şi pentru cele distribuite/plătite fondurilor de pensii administrate privat şi/sau fondurilor de pensii facultative. Important de precizat este că această cotă de 8% se va aplica dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

De altfel, eniturile din dividende primite de o persoană juridică română din statele membre ale UE sunt neimpozabile la calculul de impozit pe profit indiferent de forma sa de organizare, atât timp cât aceasta intră sub incidența legislației române (în prezent acest tratament se aplică doar persoanelor juridice cu forma juridică de „societate cu răspundere limitată”, ,,societate pe acțiuni”, „societate în nume colectiv”, ,,societate în comandită simplă”.

Totodată, o analiză Pwc relevă faptul că scutirea privind impozitul pe dividende se va aplica dacă atât beneficiarul cât și plătitorul dividendelor sunt o ,,societate pe acțiuni”, „societate în comandită pe acțiuni”, „societate cu răspundere limitată”, „societate în nume colectiv”, precum și pentru alte forme de organizare a unei alte persoane juridice aflate sub incidența legislației române – modificarea se aplică în trei zile de la data intrării în vigoare a OG nr. 16/2022.

Mihaela Geoană, un exemplu de eleganță la vot. Ținuta ei a atras toate privirile. Cum s-a îmbrăcat soția lui Mircea Geoană

Prezența la vot în timp real la alegerile prezidențiale 2024. Câți români au votat până la ora 14.00

În situația-n care ești un profesionist și înregistrezi venituri din activiăți independente, reține că se reduce de la 100.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro plafonul până la care contribuabilii care obțin venituri din activități independente pot determina venitul net pe bază de norme de venit. Cei care obțin un venit brut anual peste acest plafon vor determina venitul net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor.

Se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parțial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiții, după cum urmează:

a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele prevăzute la art.76 alin. (2) litera k) din Codul fiscal, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării – această prevedere nu este aplicabilă angajaților care beneficiază de tichete de masă;

c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană – anumite condiții trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii acestora cade în sarcina angajatorului;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entități autorizate stabilite în state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Declarația unică 2023. Ce se schimbă, de fapt

Conform explicațiilor Avocatnet.ro, „obligația de a completa declarația unică în privința acestei contribuții apare de la minimul de șase salarii, iar nu de la 12, iar cei care nu depun declarația vor fi impozitați din oficiu de Fisc, prin aplicarea cotei de CASS la nivelul de șase, 12 sau 24 de salarii minime brute”.

Acestea fiind spuse, sursa citată mai notează că „persoanele care obțin venituri în mod independent, ca PFA, din chirii, dividende, drepturi de autor ș.a.m.d. s-au obișnuit în toți acești trei ani cu un singur plafon de la care apare obligația de plată a contribuției la pensii (CAS) și a celei la sănătate (CASS). Plafonul unic de 12 salarii minime brute mai este relevant anul acesta și se mai reflectă în plățile ce se vor face până pe 25 mai anul viitor, dar pentru veniturile din 2023 vorbim de două noi plafoane pe care contribuabilii vor trebui să le respecte”, mai notează sursa citată.

Practic, în privința CAS, din 2023, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, baza anuală de calcul o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară SAU nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

În privința CASS, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, atunci baza pentru acestea se va calcula la nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe ţară, nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară SAU nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Pentru românii care au imobile pe care le închiriază, prin OG nr. 16/2022 se stabilește venitul impozabil la nivelul venitului brut pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Se elimină astfel cota forfetară de cheltuieli de 40%.

Se introduce obligația înregistrării la organul fiscal competent a contractul încheiat între părți, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia. Contractele în derulare la data de 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora. Se va emite un ordin al președintelui ANAF care va detalia procedura de înregistrare a acestora.

Schimbările fiscale care te afectează în mod direct, de anul viitor

Totodată, nu trebuie să scapi din vedere nici faptul că, tot din 2023, se schimbă semnificativ impozitarea proprietăţilor imobiliare.

„Se elimină diferenţierea impozitului în funcţie de tipul de proprietar – persoană fizică sau juridică. De altfel, revizuirea regimului de impozitare a clădirilor este unul din principalele obiective din zona de politică fiscală asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Conform PNRR, reforma fiscală din România trebuie să cuprindă măsuri cu privire la alinierea valorii impozabile la cea de piaţă. În plus, prin intermediul unui raport publicat în luna iunie a acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) transmite autorităţilor din ţara noastră un set de recomandări pentru îmbunătăţirea veniturilor aferente taxelor pe proprietate. Printre acestea se numără aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de piaţă, atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru cele nerezidenţiale, şi includerea preţului terenului în valoarea impozabilă a clădirii – o măsură de altfel logică, întrucât valoarea construcţiei se desparte doar în mod artificial de valoarea terenului”, explică specialiștii Deloitte.

Tot aceștia ne oferă un exemplu concret de calcul, pentru a ne face o idee despre ce impact vor avea măsurile fiscale asupra proprietarilor de imobile din țara noastră. Astfel, pentru un apartament de trei camere cu destinaţie rezidenţială din Bucureşti, construit după anul 2011, din zona staţiei de metrou Politehnica, dacă se va aplica aceeaşi cotă de 0,1%, valabilă anul acesta, impozitul va creşte anul viitor cu cel puţin 50%, de la 250 de lei pe an, la aproximativ 375 de lei, folosind valoarea din grilele notariale. Dar o estimare corectă va fi posibilă abia după ce va fi anunţată cota de impozitare aplicabilă pentru 2023.