Ce se întâmplă cu bibliotecile din România: câte s-au închis, cifra e uriașă
Românii citesc din ce în ce mai puțin, iar asta se vede în numărul de biblioteci închise. Mai exact, din 1990 și până astăzi au dispărut 8207 din bibliotecile din România.
Ca referință, doar în 1995 și 1996 s-au înființat 277 de noi biblioteci, pe teritoriul României. În rest, s-au închis an de an câteva cel puțin câteva sute de astfel de instituții pentru educație.
Așadar, conform Institutului Național de Statistică, datele indică faptul că astăzi, în România, mai sunt doar 8.458 de biblioteci naționale, universitare, specializate, școlare, publice sau private. În 1990 erau 16.665 de biblioteci.
Bibliotecile din România se închid, pentru că românii nu citesc
Potrivit Institutului Național de Statistică, ultimele statistici publicate arată că astăzi există 2.1 milioane de persoane care au împrumutat pentru acasă (sau au consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-un an calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci. Aceste date sunt pentru anul 2021, an de pandemie, cu numeroase restricții de circulație.
Un studiu întreprins de The Knowledge Academy, a luat în calcul numărul de librării din capitalele europene, astfel încât să se stabilească cam cât de interesați sunt locuitorii respectivului oraș de citit și de carte, în general. Și cum altfel să-ți dai seama de asta, dacă nu prin gradul de prosperitate al afacerilor de acest gen? Așadar, analizând aceste detalii, s-a ajuns la o concluzie îngrijorătoare pentru locuitorii din București, dar și pentru românii din toată țara.
Conform acestui top, pe locul întâi, în topul rușinii, se află capitala Macedoniei, Skopje, urmată de București. Belgrad (Serbia) se află pe locul trei, pe următoarele locuri, până la zece, situându-se Madrid (Spania), Minsk (Belarus), Londra (Marea Britanie), Sofia (Bulgaria), Bruxelles (Belgia), Tirana (Albania) și Tallinn (Estonia).
Mai mult, un studiu realizat de o platformă de educaţie online dedicată antreprenorilor şi profesioniştilor din piaţa muncii, Upriserz, arată că doar un român din zece alocă bugete mari pentru zona de educaţie, cu valori cuprinse între 75 de euro şi 167 de euro pe lună.