Confruntări între Armenia și Azerbaidjan: Zeci de morți de-a lungul graniței de lângă Nagorno-Karabah. Se cere intervenție internațională
Soldații armeni și azeri au făcut schimb de focuri de artilerie în apropiere de Nagorno-Karabah, ceea ce a provocat temeri de escaladare similară cu războiul din 2020. Ambele părți s-au acuzat reciproc pentru provocările inițiale.
Focuri de armă în apropiere de Nagorno-Karabah
Luptele dintre Armenia și Azerbaidjan au izbucnit din nou luni seară, ambele părți raportând bombardamente intense de artilerie.
În jurul miezului nopții, forțele azere au bombardat trupele armene în trei locații de-a lungul frontierei. Azerbaidjanul a declarat că a răspuns la o acumulare de mine și arme armenești în apropierea graniței.
Armenia a ripostat cu focuri de armă.
Luptele au avut loc în apropierea regiunii Nagorno-Karabah, o zonă din Azerbaidjan unde separatiștii de etnie armeană au declarat o republică separatistă – cunoscută ulterior sub numele de Artsakh – în 1991.
În cadrul unei conferințe de presă, marți dimineață, purtătorul de cuvânt al apărării armene, Aram Torosyan, a declarat că situația rămâne „extrem de tensionată”, deoarece luptele continuă.
Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat ulterior în parlament că „Pentru moment, avem 49 [de soldați] uciși și, din păcate, nu este cifra finală”.
Armenia și Azerbaidjan se acuză reciproc de violențe
Ambele țări au susținut că au lansat răspunsuri proporționale la ceea ce au considerat a fi provocări din partea celeilalte părți.
„Marți, la ora 00:05 [ora locală], Azerbaidjanul a lansat bombardamente intensive, cu artilerie și arme de foc de calibru mare, împotriva pozițiilor militare armene în direcția orașelor Goris, Sotk și Jermuk”, a declarat Ministerul Apărării din Armenia.
Cu toate acestea, Azerbaidjanul a acuzat forțele armene că au desfășurat „acte subversive pe scară largă” mai devreme în noaptea de luni spre marți, în apropierea districtelor de frontieră Dashkesan, Kelbajar și Lachin, prin amplasarea de mine și mobilizarea de arme.
„Contramăsurile luate de armata azeră ca răspuns la provocarea armatei armene sunt locale și îndreptate împotriva obiectelor militare legitime care servesc drept puncte de tragere”, a adăugat Ministerul Apărării din Azerbaidjan.
Forțele armene au declarat că au lansat ulterior un răspuns „proporțional”. Ministerul azer al Apărării a declarat că trupele sale au fost supuse la „bombardamente intense cu arme de diferite calibre, inclusiv mortiere, de către unități ale armatei armene”.
Ambele părți au recunoscut că au existat victime în rândul trupelor, dar nu au confirmat numărul acestora.
SUA solicită încetarea luptelor
Armenia a declarat că va face apel la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia – un bloc de securitate al fostelor state sovietice – precum și la Consiliul de Securitate al ONU.
Prim-ministrul Pashinyan l-a sunat pe președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre izbucnirea violențelor. De asemenea, el i-a sunat pe președintele francez Emmanuel Macron și pe secretarul de stat american Antony Blinken.
Biroul lui Pashinyan a declarat că apelurile au fost făcute pentru a-i informa pe lideri „despre actele agresive ale Azerbaidjanului împotriva teritoriului suveran al Armeniei” și pentru a cere o „reacție adecvată din partea comunității internaționale”.
SUA a cerut încetarea confruntărilor.
„Așa cum am precizat de mult timp, nu poate exista o soluție militară la acest conflict”, a declarat Blinken într-o declarație. „Solicităm încetarea imediată a oricăror ostilități militare”.
Turcia – un aliat apropiat al Azerbaidjanului – a acuzat Armenia pentru izbucnirea violențelor și a făcut apel la negocieri de pace.
„Armenia ar trebui să înceteze provocările sale și să se concentreze pe negocieri de pace și cooperare cu Azerbaidjanul”, a scris pe Twitter ministrul de externe Mevlut Cavusoglu.