Cum și-au pus cenușă-n cap românii datori la bănci: frica de ROBOR i-a făcut să ia decizia care-i va îngropa

Știm cu toții că, pe fondul scumpirii accelerate de pe piața dobânzilor, românii datori la bănci au la dispoziție mai multe variante la care pot apela, pentru a depăși eventuale momente de cumpănă în rambursarea împrumuturilor.

Printre soluții, avem posibilitatea de ne amâna ratele sau de a cere băncilor schimbarea ROBOR cu IRCC.

Despre prima variantă – cea a amânării ratelor – Guvernul a stabilit că populația și firmele ce nu mai pot să-și achite datoriile către bănci pot cere o păsuire de maximum nouă luni de zile.

Problema este că însuși ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a recomandat oamenilor să apeleze la această soluție doar în ultimă instanță, doar când au epuizat toate celelalte variante. Motivul? E posibil ca la finalizarea termenului de grație, oamenii să fie și mai împovărați. Perioada de rambursare rămânând similară, e normal că se comprimă pe un termen mai scurt aceleași dobânzi și aceeași creanță, ceea ce înseamnă, concret, că după amânare există mari șanse să crească și rata. Într-un context economic imprevizibil precum cel actual, e puțin probabil să ai garanția că după perioada de amânare (fie ea și maximă), te vei pune pe picioare și vei reuși nu doar să achiți cât plăteai în trecut, dar să suporți chiar o povară lunară mai mare. De asta experții nu recomandă amânarea ca primă soluție.

„Evident trebuie să ia în calcul că pot beneficia de această amânare a ratelor, numai că la final vor trebui să plătească ratele care au fost amânate şi, evident, dobânda acumulată.(…)Deci, practic, oricare dintre cetăţenii care într-adevăr au o problemă (nu este o măsură pe care s-o faci dacă poţi să-ţi plăteşti ratele, cel mai bine ar fi să poţi să-ţi plăteşti ratele şi dacă se poate, să găseşti chiar o trecere la dobândă fixă pentru următoarea perioadă, pentru că dobânzile vor mai creşte, nu mă ascund să spun lucrul acesta) dacă te afli chiar în dificultate, poţi să te duci la bancă cu o cerere, o declaraţie pe propria răspundere, evident, să nu ai o cerere de finanţare în curs sau o restructurare de credit în ultima perioadă, şi atunci vei beneficia de această măsură”, a explicat ministrul Câciu.

Ce au făcut românii noștri? Și-au tăiat singuri craca de sub picioare

Practic, deși mai aveau la îndemână și posibilitatea de a solicita băncii schimbarea ROBOR-ului cu IRCC-ul, românii au dat buzna să-și amâne ratele la bănci.

E drept că și IRCC-ul, aplicabil din start creditelor noi, contractate după luna mai a anului 2019, e așteptat să crească și să depășească ROBOR, atunci când inflația va scădea, după cum crede guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar inflația nu dă semne că ar ajunge sub două cifre procentuale prea curând. Din contră! Prin urmare, pe termen scurt și mediu, schimbarea indicelui părea a fi o idee mai bună.

„S-ar putea ca atunci când inflația se duce în jos și dobânzile scad, IRCC să rămână mai sus decât ROBOR. S-ar putea. Avem doi indicatori, populația are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie. Niciunul nu este soluția perfectă. După mine, e bine să rămână și IRCC și ROBOR”, preciza Mugur Isărescu, în luna mai.

Revenind la deciziile românilor datori la bănci, aflăm că 31.861 de debitori au solicitat amânarea ratelor, în timp ce schimbarea ROBOR cu IRCC la creditele Prima Casă a fost solicitată de doar 13.752 de debitori, conform datelor centraliozate de FNGCIMM.

Rămâne de văzut dacă acești oameni vor regreta alegerea făcută și cât de împovărați vor ajunge să fie, la finalul termenului de grație.