Top 5 avantaje si dezavantaje ale intrării României în Spațiul Schengen: ce pierdem, ce câștigăm

România și-ar putea vedea, în sfârșit, visul cu ochii. Intrarea noastră în Spațiul Schengen pare mai realizabilă ca niciodată, după recentul anunț făcut de cancelarul german Olaf Scholz.

Oficialul de la Berlin a spus că România îndeplinește toate cerințele pentru aderarea la Spaţiul Schengen. La fel, s-ar conform aderării și vecinii bulgari, dar și Croația.

„Schengen-ul este una dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene, iar noi trebuie să-l protejăm și să-l dezvoltăm. Iar asta înseamnă și să acoperim golurile rămase”, a spus cancelarul german, care a adaugat următoarele: „Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru a fi membri cu drepturi depline. Voi lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline”.

Această aderare este mult râvnită de țara noastră, din cinci motive principale, dar trebuie notat că vine la pachet și cu unele dezavantaje, pe care le vom detalia în rândurile de mai jos:

Ce avem de câștigat dacă intrăm în Spațiul Schengen

1. Toți cetățenii Uniunii Europene pot rămâne în alt stat membru ca turiști pe o perioada de până la trei luni, în baza unui pașaport sau card de identitate valabil, explică ionescu-asociatii.ro.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

2. Libertate de mișcare. Dispar controalele de la frontieră, indiferent de mijlocul de transport folosit și indiferent că e vorba de transport de marfă sau de persoane. De notat că datorită eliminării controalelor vamale va fi semnificativ redus timpul de așteptare în vamă!

3. Cetățenii pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.

4. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg.

5. Apar avantaje notabile și pentru tinerii noștri studenți. Aceștia au dreptul de a studia în orice stat membru.

Marele dezavantaj

Din nefericire, criminalitatea ar putea lua amploare, odată cu intrarea României în Spațiul Schengen. Cel mai mare pericol al acestei aderări derivă din faptul că există riscul să intre în țară diferite grupări de criminalitate organizată, dar și ca infractorii noștri să părăsească liber granițele țării spre alte destinații ale lumii, fără să-i verifice nimeni.

Există riscul de a ne confrunta cu un fenomen mai accentuat al traficului de persoane. România este deja cunoscută ca o sursă de unde provin numeroase tinere care practică prostituția în străinătate, iar numărul acestora ar putea crește considerabil, fără controale în vămi.

Dispariția controlului la vamă poate aduce un import-export de criminalitate semnificativ, ceea ce reprezintă principalul dezavantaj al aderării la Spațiul Schengen, cred specialiștii.

De reținut că, în acest moment, spațiul Schengen include 26 de țări:

-22 țări din Uniunea Europeană – toate statele UE fac parte din Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Țările de Jos, Ungaria), cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația Cipru și România.
-4 țări din afara Uniunii Europene – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.