Cel mai mare bulgăre de aur pur din Europa, găsit în România: descoperirea care ne-a pus pe harta mondială

„Munții noștri, aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă” , scria, la un moment dat, Octavian Goga. Cu toate că Goga avea oareșce înclinații politice cu tentă extremistă, versurile se potrivesc, într-o oarecare măsură, de data aceasta.

Cel mai mare bulgăre de aur pur, din întreaga Europă, a fost găsit la noi în țară, în anii 1940. Descoperirea a fost făcută în Munții Metaliferi, faimoși pentru extracțiile de metale feroase și neferoase. De altfel, în acești munți au fost găsite, de-a lungul timpului, și nenumărate obiecte arheologice de importanță majoră, multe dintre acestea datând încă de pe vremea romanilor, la fel ca cele mai vechi galerii miniere descoperite vreodată, la noi în țară. Ca fapt divers, urmele trecerii Imperiului Roman încă se mai pot vedea cu ochiul liber în Ținutul Bradului și la Roșia Montană.

Ruda-Barza / Foto: Adevărul.ro

Bulgărele de aur pur, descoperit în România

Cea mai faimoasă galerie antică era cunoscută, până nu demult, sub numele de Ruda-Barza, însă ea a fost redenumită ulterior în Treptele Romane, întocmai datorită descoperilor ce datează din acea perioadă.

În urmă cu aproximativ 200 de ani, galeria romană, intactă până la descoperire, a fost redeschisă, aici fiind găsite opaițe, statuete, morminte, înscripții antice, unelte romane, dar și multe altele. Astfel de vestigii au fost descoperite în mai multe locuri ce se află în Ținutul Bradului. Amănuntul demonstra evidentul: romanii puneau mare preț pe această zonă, cel mai probabil extrăgând aur de aici, printre alte metale prețioase sau utile.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Aici a fost găsit, de altfel, și cel mai mare bulgăre de aur pur din Europa. Văzând oportunitatea, românii au continuat să extragă cantități semnificative de aur, din această zonă.

În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, extracția a început crească considerabil, noi și noi zăcăminte ieșind la suprafață, însă miracolul nu ar fi ținut foarte mult. Totuși, în 1950, se ajunsese la extracția a peste 2,5 tone de aur, raportat anual – o cantitate impresionantă, fără dar și poate.

„În această perioadă, minele erau în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, care a promovat o exploatare extinsă a zăcământului, în scopul extragerii pe termen scurt a unor cantităţi mari de aur, necesare în această perioadă reconstrucţiei ţării”, a declarat geologul Grigorie Verdeş, coordonator al volumului „Extaz şi agonie în mineritul zărăndean”, în 2015, citat de Adevarul.

Din nefericire, România nu a beneficiat de prea mult aur din cel extras, de vreme ce, potrivit unei note secrete a Statelor Unite ale Americii, marea majoritate a prețiosului zăcământ era trimisă, în acea perioadă, către Uniunea Sovietică, urmând ca, în 1960, să se înregistreze un adevărat declin în acest sens, în ciuda eforturilor susținute ale autorităților din țara noastră. Altfel, spus, s-a investit degeaba în echipamente.

Intrarea în galeria Treptele Romane de la Barza / Foto: Adevărul

Aurul de la Musariu, „perla” ținutului

Zăcămintele de aur de la Musariu au reprezentat, în perioada de glorie, „vedeta” absolută, după cum remarcau mulți erudiți în acest domeniu. „Zăcământul Musariu a fost unul dintre cele mai interesante zăcăminte din lume, caracterul său particular fiind determinat de procentul cu totul excepţional al aurului liber, din totalul aurului produs. Sunt foarte rare filoanele care să furnizeze minereu cu conţinut rentabil, fără a avea şi cuiburi de aur nativ vizibil. Aici, în zona filoanelor 20, 30 şi Ţipiş, la orizonturile – 120 de metri, la 6 decembrie 1947, s-a găsit o pepită de 53 de kilograme de aur masiv, într-o lentilă de minereu de o bogăţie excepţională. După cum relatează cei care au avut ocazia să lucreze la extragerea aurului din asemenea puncte de concentrare, spectacolul oferit de natură era fantastic. Pare de necrezut că este posibilă prezenţa atâtor forme, în care imaginaţia găseşte asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”, mai spunea geologul Grigorie Verdeş, conform sursei citate anterior.

De altfel, aici s-a găsit cea mai mare cantitate de aur pur, fără concentrații de alte metale.

Vestea bună este că, măcar o parte (infimă) din aurul găsit la Musariu se află acum în Muzeul Aurului, de la Brad. Dacă vizitezi acest muzeu poți admira: „harta României”, „cățelușul”, „balerina”, „feriga”, „rățușca”, dar și „șopârlele de aur”, estimate la o valoare de peste două milioane de euro, în acest moment.

Aurul de la Musariu („șopârlele de aur”) / Foto: Adevărul.ro

Mineritul, o meserie de domeniul trecutului, la noi în țară

Cu toate că, la începutul anilor 1990, mineritul era meseria de bază în zone, mai bine de 6.000 de oameni lucrând în minele din zonă, nu același lucru se poate spune despre prezent.

Ulterior, Statul Român a considerat că modernizarea minelor ar costa mult mai mult decât se extrage, așadar, până la sfârșitul anilor 2000, toate sediile erau deja închise definitiv. Lesne de înțeles că șomajul a atins, în acele localități, valori greu de conceput.

Foto: Adevărul.ro