Situația pădurilor din România: cât defrișăm, cât plantăm

Defrișăm și nu plantăm suficient. Așa se rezumă situația forestieră din România. Ca referință, fondul forestier național a înregistrat anul trecut o creștere de aproximativ 0,04% față de anul precedent. Iată care e situația pădurilor de la noi.

De asemenea, volumul de masă lemnoasă recoltată s-a majorat cu 1,7%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). La finalul anului trecut, suprafața fondului forestier era de 6.606.618 hectare (+2.412 hectare față de 2020). Dintre acestea, suprafața pădurilor totaliza 6.449.456 hectare, conform Profit.ro.

Așadar, creșterea de 0,04% a fondului forestier național se datorează în principal unor reamenajări de pășuni împădurite și introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate și a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condițiile legii a fi împădurite. Ne referim aici la legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic.

Cu toate astea, suprafața regenerată a scăzut anul trecut cu 4,8%, respectiv cu 1.208 hectare, totalizând 23.981 hectare. Volumul de masă lemnoasă recoltată, acesta a ajuns la 19,994 milioane metri cubi (mc), înregistrând un salt de 342.000 hectare (+1,7%) față de 2020, când a totalizat 19,652 milioane de mc.

Prima întâlnire între Adriana Bahmuțeanu și fiii săi după decesul lui Silviu Prigoană. Ce i-au spus copiii săi imediat ce au văzut-o

Autostrada A1, închisă din cauza rafalelor puternice. Există riscul ca tirurile să se răstoarne. Situația traficului pe drumurile naționale

Situația pădurilor de la noi nu e roz

Din statistici aflăm că cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (25,5% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare Centru (24,3%) și într-o proporție mai mică de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (12,9%), Vest (12,2%), Sud-Muntenia (10,7%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-Est (6,9%) și București-Ilfov (0,2%).

În anul 2021, cele mai mari suprafețe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (26,3 % din suprafața totală regenerată), Centru (17,5 %), respectiv Nord-Vest (14,3%). Apoi urmează regiunile de dezvoltare Sud-Est (13,6 %), Vest (10,4%), Sud-Vest Oltenia (8,7%), Sud-Muntenia (8,5%) și București-Ilfov (0,7%).

Se defrișează masiv și în pădurea amazoniană braziliană, deși cifrele au scăzut cu 15% în martie. Conform datelor satelitare recente, imaginile din programul de monitorizare Deter al agenţiei spaţiale braziliene INPE arată că 312 kilometri pătraţi de pădure tropicală amazoniană au dispărut de pe hartă luna trecută. Acest lucru este în comparație cu cei 368 de kilometri pătraţi în martie 2021 şi 327 kilometri pătraţi în martie 2020, scrie Economica.

Lunile ianuarie şi februarie au înregistrat cifre record, îngrijorătoare pentru sezonul ploios din Amazonia, o perioadă în general lentă în ceea ce priveşte defrişările. 941 kilometri pătraţi au fost despăduriţi în primul trimestru, o cifră nemaiîntâlnită de la începerea utilizării programului Deter, în 2015.