Sfârșitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, între mit și adevăr: ce s-a întâmplat cu precursorul lui Ceaușescu

Sfârșitul lui Gheorge Gheorghiu-Dej pare a fi produs de mâna comunistă. Află detalii despre moartea predecesorului lui Ceaușescu.

Arhivele comuniste ascund nenumărate secrete, printre care și moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Se presupune că acest a fost asasinat de către comuniști, fiind vorba despre o „crimă cu circuit închis” la cel mai înalt nivel .

Gheorghe Gheorgiu-Dej si Nicolae Ceausescu (de la dreaota la stanga)

Această crimă poate fi încă una dintr-o serie de astfel de asasinări comandate de la Moscova. Cu toate că de-a lungul timpului, acest subiect a stârnit nenumărate controverese, nici până în prezent, misterul nu a fost dezvăluit, putând fi vorba despre lista neagră a fostului KGB.

„Faptul că Gheorghiu-Dej a fost iradiat la Moscova, în iunie 1963, a fost confirmat şi de un fost ofiţer de securitate care a ţinut să-şi păstreze anonimatul. Argumentul este stupefiant, şi anume că trei din cei patru ofiţeri care-i asigurau garda personală lui Dej au murit tot de cancer”, afirmă istoricul serviciilor secrete, Cristian Troncotă, în cartea „Duplicitarii – O istorie a serviciilor de informaţii şi Securitate ale regimului comunist din România„.

Oficial, fostul conducător a murit pe patul de spital, din cauze naturale, la fel ca și Stalin și Lenin. Cu toate că au avut la dispoziție cei mai buni medici, acești conducători rămași în istorie, tot au cunoscut singurul lucru sigur din viața unui om: moartea.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Cu toate că în anul în care Dej avea să respire pentru ultima dată, era foarte popular, se pare că mâna nevăzută a Kremlinului trăgea sforile și pentru fostul lider. În luna februarie a anului 1965, Dej i-ar fi spus generalului Pacepa care se afla în vizită: ”M-a otrăvit KGB-ul!”.

Potrivit generalului, de față se mai afla și Chivu Stoica care nu a ezita să facă trimitere către „cazul Togliatti”, o victimă a fostului serviciu secret care a fost iradiat cu thallium după ce a scris un testament politic în care își exprima nemulțumirea la adresa lui Hrușciov.

„Ei l-au terminat pe Togliatti! Asta-i sigur”, ar fi spus Chivu Stoica.

Acesta era și momentul în care, zâmbetul larg al lui Dej cobora se retrăgea sfios de pe fața acestuia. Tot Pacepa afirma că în cadrul alegerilor pentru MAN care au avut loc în data de 16 martie 1965, Dej deborda de energie și vitalitate, iar la doar o săptămână, acesta murea de cancer.

Gheorghe Gheorgiu-Dej

Sfârșitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este în continuare învăluit în mister

Câteva luni mai târziu, Ceaușescu i-ar fi spus acestuia că era vorba despre un „asasinat de Moscova!”, cerându-i totodată să aducă „detectoare de radiații din Occident”. Acestea au fost argumentele lui Pacepa cu privire la moartea lui Dej dar și a celorlalți „zece lideri pe care Kremlinul i-a ucis sau a încercat să îi ucidă”.

Laszlo Rajk și Imre Nagy din Ungaria, Lucrețiu Pătrășcanu din România, Rudolf Slansky și Jan Masaryk din Cehoslovacia, șahinșahul Iranului, Palmiro Togliatti din Italia, John F. Kennedy și Mao Zedong fiind cei care completează această listă neagră.

După cum se arată în cronologie, Gheorghe Gheorghiu-Dej se afla în Varșovia în perioada 19-20 ianuarie 1965 făcând valuri cu „Declarația de independență din aprilie 1964” cu poziția față de CAER și relațiile cu conducerea Partidului Comunist Chinez.

La întoarcere, acesta s-a simțit tot mai rău. Cu toate acestea, după o vizită avută în Moscova în anul 1963, Dej a avut o intervenție chirurgicală urmată de diagnosticul „pacient sănătos” și tratament opus bolii de cancer. Potrivit șefului de cabinet Paul Sfetcu, în anul 1965, Dej ar fi primit de la Miron Constantinescu o casetă cu uraniu extras de către societatea „Sovromquartit”.

Uraniul a fost înlăturat din biroul lui Dej, însă radiațiile care se aflau acolo ar fi dat peste cap aparatele de verificare a acestora. După 1944, Dej a fost tratat la Moscova de boala de plămâni pe care a contractat-o în închisoare.

„În a doua jumătate a lunii ianuarie 1965, tov.Gheorghe Gheorghiu Dej a prezentat semnele unei afecţiuni pulmonare cu tuse şi expectoraţii reduse sero-muco-sanghinolente. Examenul sputei nu a arătat nimic deosebit (…) La 2 martie 1965 (…) s-a stabilit diagnosticul de neoplasm pulmonar şi hepatic (…)

În ziua de 19 martie, după ora 16, starea bolnavului s-a înrăutăţit brusc, bolnavul a întrat în comă şi a încetat din viaţă la ora 17, 43”.

Acesta a fost buletinul medical publicat pe prima pagină a ziarului Scânteia, cu privire la „bolnavul nr.1 al României”, Gheorghe Gheorghiu-Dej.