România e sancționată de Comisia Europeană: cu ce am greșit

România nu a transpus integral Codul european al comunicațiilor electronice și nu a comunicat Comisiei Europene măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislația națională. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Pe lângă noi, nici Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia n-au făcut acest lucru, potrivit unui comunicat al instituției. 

Ca referință, Codul european al comunicațiilor electronice modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor, în beneficiul consumatorilor și al industriei. Acest lucru se efectuează prin stimularea concurenței, mobilizarea investițiilor și consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor. De asemenea, Codul actualizează cadrul de reglementare care vizează sectorul european al telecomunicațiilor, pentru a ține seama de noile provocări.

A intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele prevăzute de acesta. Însă România nu a făcut acest lucru. De ce este atât de important? Deoarece Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru realizarea societății europene a gigabiților și pentru asigurarea participării depline, a tuturor cetățenilor UE, la economia digitală și la societate.

Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea partidului PNL, după rezultatele de la alegerile prezidențiale 2024: ”Epoca Iohannis s-a încheiat!”

Ce discurs a ținut Călin Georgescu, după ce l-a depășit pe Marcel Ciolacu în sondajele turului I ale alegerilor prezidențiale: ”A renăscut curajul de a fi român!”

Reguli noi în comunicațiile electronice, în România

În ultimele luni, autoritățile române au lucrat la un proiect menit să forțeze giganții din online să faciliteze interceptare conversațiilor desfășurate pe Facebook Messenger, WhatsApp, Telegram și alte aplicații de chat.

Deși au existat mai multe inițiative în acest sens, decizia finală în România este că WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire și Telegram nu sunt obligați pe teritoriul țării noastre să permită organelor de aplicare a legii să intercepteze conversațiile utilizatorilor. Decizia se aplică indiferent dacă cererea de interceptare vine de la poliție sau de la autorități superioare din domeniul securității naționale.

În schimb, o parte din sarcinile de interceptare vor cădea în brațele furnizorilor de internet și a serviciilor de găzduire. În contextul criptării avansate din spatele unor servicii menționate mai sus, este improbabil ca Digi RCS RDS, de exemplu, să-ți poată vedea conversațiile pe WhatsApp pentru a le predat autorităților.

Când legea a ajuns în Senat, membrii comisiilor de specialitate au decis să elimine prevederile controversate. ”Având în vedere faptul ca furnizorii de servicii de comunicații interpersonale, care nu se bazează pe numere, nu exercită în mod normal un control efectiv asupra transmiterii semnalelor în rețea, gradul de risc aferent unor astfel de servicii poate fi considerat în unele privințe mai redus decât în cazul serviciilor tradiționale de comunicații electronice. Prin urmare, atunci când este justificat pe baza evaluării efective a riscurilor legate de securitate implicate, măsurile luate de furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere ar trebui să fie mai puțin stricte”, este recomandarea din Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice pe care s-au bazat acum senatorii în luarea deciziei.