07 ian. 2022 | 13:25

Ce se întâmplă cu WhatsApp și restul: ce vor putea face autoritățile în viitorul apropriat

ACTUALITATE
Ce se întâmplă cu WhatsApp și restul: ce vor putea face autoritățile în viitorul apropriat

Instituțiile de forță urmează vor putea obține acces la diferite informații.

În primul rând, informații privind locația persoanelor care apelează numărul de urgență 112, pe bază de mandat de securitate națională, potrivit unui proiect de modificare și completare a unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice.

Proiectul a stârnit deja controverse, stipulând că furnizorii de internet, respectiv de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, și furnizorii de serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram, vor fi obligați să permită organelor de aplicare a legii și celor cu atribuții în domeniul securității naționale punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică, respectiv de interceptare a comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii.

În prezent, OUG nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență prevede la articolul 20, alineatul 3, că „Accesul la datele de localizare primară este permis numai pe perioada deservirii apelului de urgență”.

Big Brother devine realitate

Proiectul guvernamental modifică alineatul 3 al articolului 20, care în varianta votată de Camera Deputaților stipulează acum că „Accesul la informațiile de localizare este permis numai în legătură cu gestionarea unui apel sau a unei comunicații de urgență” și că „Informațiile de localizare se transmit instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, la solicitarea acestora, formulată, pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice, în baza mandatului de securitate națională obținut în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Potrivit Legii nr. 51/1991, organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sunt: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, prin structuri interne specializate.

Proiectul de modificare și completare a unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice și pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice se află în prezent la comisiile Senatului, camera decizională, care are ca scop principal transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2018/1972 – Codul european al comunicațiilor.