Sfatul financiar pe care ți l-au spus mereu părinții, dar care te bagă în faliment în 2022
Aurul este una dintre cele mai întâlnite forme de investiție din lume și mulți dintre români au crescut, cu ideea insuflată de la părinți că e bine să-și plaseze banii într-o astfel de soluție. Totuși, anul 2022 nu debutează cu semne bune pentru popularul metal prețios, iar sfatul financiar primit de generații, de la părinții și bunicii noștri, pare să-și piardă din valabilitate.
Luni, prețul aurului s-a diminuat cu mai mult de 1%. Mai exact, aurul spot a scăzut cu 1,6% până la 1.799,39 dolari uncia, aceasta fiind cea mai mare scădere procentuală pe parcursul unei zile consemnată în mai mult de o lună.
De asemenea, trebuie punctat și un alt aspect: contractele futures pentru aur din Statele Unite ale Americii (SUA) au scăzut cu 1,6%, până la 1.799,00 dolari uncia.
Care e explicația specialiștilor
Bob Haberkorn, analist principal la firma RJO Futures, ne explică motivele care stau, de fapt, în spatele acestei devalorizări. Se pare că randamentele în creştere, un dolar mai puternic şi un sentiment de risc îmbunătăţit stimulează acţiunile, punând presiune pe piaţa aurului.
Aurul e foarte popular printre românii care vor să-și investească banii în ceva, pentru a se pune la adăpost de inflație. Totuși, în ultima perioadă, mulți dintre s-au îndreptat și către alte zone investiționale, cum ar fi piața activelor crypto.
Românii sunt mai interesați să investească în criptomonede decât în alte active, potrivit unui sondaj realizat de platforma de investiții online eToro, ne explică analistul Bogdan Maioreanu.
28% dintre respondenți au declarat că au în portofoliu criptoactive, în timp ce 19% investesc în metale prețioase – aur și argint. Acțiunile sunt preferate de 18% din respondenți, în timp ce 4% dintre români preferă să investească în artă, obiecte de colecție sau vinuri scumpe.
Într-un raport al BIS (Bank for Internațional Settlements) se menționează că “investitorii mici par să fie adesea atrași mai degrabă de natură speculativă a acțiunilor individuale, decât de beneficiile de diversificare oferite de indici.
În concordanță cu faptul că astfel de preferințe capătă tot mai multă importantă, cifra de afaceri a acțiunilor fondurilor tranzacționate la bursă (ETF) care urmăresc indicele S&P 500 s-a stabilizat în ultimii patru ani, în timp ce cea pentru componentele individuale ale S&P 500 a avut o tendința de creștere în aceeași perioada, ceea ce indică faptul că 2017 ar putea fi anul de început al creșterii influenței investitorilor de retail”.
Investitorii români nu sunt diferiți de colegii lor americani, fiind entuziasmați de active interesante, cum ar fi cele cripto și cele tehnologice, în timp ce numai 4,8% declara că au ETF-uri în portofoliu și mai puțîn de 12% investesc în alte tipuri de fonduri de investiții.