Firmele îngropate de pandemie, mai multe decât credeam: cât costă inconștiența și nepăsarea, de fapt

Cei mai mulți dintre noi transpun consecințele pandemiei în victime umane. Realitatea este însă una mult mai complicată decât atât, iar urmările economice s-ar putea să fie semnificativ mai vaste decât ai crede.

Kaspersky a publicat în urmă cu câteva zile un studiu referitor la urmările globale ale pandemie din perspectivă economică. Accentul analizei s-a pus pe companiile mici și mijlocii, iar concluziile sunt cel puțin îngrijorătoare. La fel cum oamenii săraci au căzut victime crizei medicale cu prioritate, cele mai afectate economic au fost companiile mici și mijlocii. Au existat și excepții de la regulă, dar au implicat investiții majore.

Cine a suferit de pe urma pandemiei, de fapt

Nu mai puțin de două treimi dintre companiile mici și mijlocii din fiecare colț al lumii au fost afectate financiar de criza sanitară. Aproximativ 29% dintre IMM-uri sau 3 din 10 au reușit să răspundă situației dificile prin dezvoltarea și lansarea de noi produse sau servicii.

„Capacitatea de a răspunde în mod adecvat la o criză poate permite unui business să profite la maximum de ea”, potrivit lui Steven Callander, profesor de economie politică la Stanford Graduate School of Business. ”Obiectivul este de a trata o criză ca pe o problemă de management și să profiți de lumina reflectoarelor”, este de părere profesorul.

Un bărbat a fost condamnat penal pentru că s-a îngrășat intenționat ca să evite serviciul militar, în Coreea de Sud

Israelul aprobă un acord de încetare a focului cu Libanul

Sub impactul pandemiei, deciziile au fost deosebit de complexe. Organizaţiile au trebuit să ia în considerare factorii externi – lockdown, noi cerinţe sanitare, un stil de viaţă radical schimbat – şi capacităţile lor de afaceri, se arată în comunicatul Kaspersky.

Dincolo de opinii însă, pe lângă lansarea de noi produse şi servicii (29%), ca răspuns activ, fiecare a cincea organizaţie a intrat în noi segmente de business (21%). În acest context, pentru companiile din sectorul evenimente, divertisment, artă şi cultură sau chiar din sectorul medical acest lucru a însemnat lansarea unei alternative digitale a ofertelor lor fizice; pentru magazine sau restaurante – vânzarea online şi procesul de livrare la domiciliu; pentru producători – fabricarea de măşti, dezinfectant şi alte accesorii medicale sau chiar concentrarea pe furnizarea de bunuri pentru confortul casei. De asemenea, printre alte măsuri anticriză, previzibil cea mai comună a fost aceea de a permite tuturor sau majorităţii angajaţilor să lucreze de la distanţă (46%).