Viitorul României, un ”coșmar climatic”: dezastrul aproape inevitabil

Generațiile viitoare vor înfrunta un coșmar climatic în România, spun oamenii de știință. Aceștia au elaborat un scenariu pesimist care scoate la iveală degradarea climei din România, care ar putea apărea în următoarele decenii, dacă oamenii din prezent nu încep să adopte comportamente și strategii menite să protejeze mediul înconjurător.

Roxana Bojariu, coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, susține că, până la finele secolului, generațiile viitoare s-ar putea confrunta cu un coșmar climatic, din cauza valurilor de căldură.

Acesta ar fi un scenariu pesimist, dar, oricât de negativ ar suna, trebuie să ținem cont de el și să îl abordăm ca pe un avertisment.

Sporturile de iarnă ar putea deveni impracticabile din cauza valurilor de căldură și diminuării cu până la 80% a stratului de zăpadă

Pe lângă valurile anormale de căldură, spune omul de știință, iarna vom avea o reducere cu până la 80% a stratului de zăpadă, ceea ce înseamnă că sporturile de iarnă aproape că vor dispărea, la fel și farmecul sărbătorilor.

Orașul din România în care Călin Georgescu a fost votat în cel mai mare număr. Procentele sunt impresionante

Cum cureți televizorul fără să-l zgârii, de fapt. Aproape toată lumea face greșeala asta, trebuie să fim mult mai atenți

„În scenariul pesimist, la sfârșitul secolului avem un coșmar climatic din punct de vedere al valurilor de căldură. Numărul de zile în care acest indice depășește 80 de unități ajunge la peste 35 de zile pe an. Asta e o problemă mare”, a explicat cercetărorul științific.

Expertul se așteaptă ca, în următoarele decenii, precipitațiile să crească substanțial. „Pentru 2021 – 2050 intensitatea precipitațiilor crește pe toată țara și mai mult în zonele de munte. În Munții Apuseni, Carpații Meridionali, în Nordul Orientalilor. Există incertitudini legate de modelare, de modul în care simulăm procese foarte fine, dar toate arată această creștere”, a punctat Bojariu.

S-ar putea crea catastrofa perfectă, dacă oamenii vor defrișa în zonele montane unde precipitațiile cresc în intensitate.

„Uitați-vă ce se întâmplă în zonele montane cu viiturile astea din bazinele mici. Scurgerile pe versanții dezgoliți de păduri au efecte din ce în ce mai puternice asupra comunităților locale. Uitați-vă ce se întâmplă cu agricultura României, unde avem o dependență foarte mare de climă. Suntem atât de vulnerabili în fața prezentului climatic, dar asupra viitorului de peste câteva decenii, două-trei? Va fi din ce în ce mai important să regândim toate activitățile”, a explicat Roxana Bojariu.

De asemenea, atrage atenția expertul, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru pregătirea orașelor.

„În România vorbim de intensitatea creșterii precipitațiilor. Avem probleme din ce în ce mai mari în orașe pentru că orașele noastre nu sunt adaptate schimbărilor din prezent, dar apoi pentru viitor? Avem canalizări care nu sunt adaptate. Avem o dezvoltare urbană care nu ține cont deloc de ce se întâmplă cu clima”, a mai afirmat Bojariu.