Ce se poate întâmpla cu corpul tău dacă îl donezi științei
Sunt câteva persoane care aleg ca, după moarte, trupul lor să fie donat cercetătorilor care au adesea nevoie de trupuri umane pentru diverse experimente. Nimeni nu știe, de la început, în ce scop va fi folosit cadavrul lui după trecerea în neființă. Unii aleg să își doneze organele pentru a salva viețile celor grav bolnavi, pentru ca mai apoi pe corpul lor să fie testate diverse lucruri sau situații. Poți ajunge îmbălsămat, criogenat, plastinat, aruncat în aer sau pur și simplu poți fi lăsat să putrezești.
În momentul în care alegi să îți donezi corpul științei, trebuie să ai foarte mare încredere în comunitatea medicală că îți vor trata rămășițele cu respect. Cel mai simplu este să contactezi o școală de medicină pentru a îți dona corpul științei, cel puțin știi la ce va fi folosit. Cu toate astea, trebuie să afli un lucru: este posibil ca trupul tău să treacă prin sute sau chiar mii de mâini!
Nu poți decide unde ajunge trupul tău
Pentru a îți dona corpul științei, poți apela la un broker de cadavre, meserie des întâlnită în America. Din păcate, lipsa scrupulelor și foamea de bani nu îți va garanta faptul că, după ce mori, corpul tău chiar va ajunge unde ți s-a zis.
Aceștia pot decide unde să îți vândă trupul, de fapt, fie el întreg, fie pe bucăți. Partea bună este că ei se vor ocupa de toate costurile transportului și chiar de incinerare, după ce au terminat treaba cu tine. Partea proastă este că trupul tău sau părți din el pot ajunge în numeroase locuri.
Unele firme de brokeraj împart cadavrele în diverse părți pe care le expediază apoi la mai multe școli, locuri unde studenții la medicină pot efectua diverse operații pentru a își exersa mâna. Dacă ceea ce ai auzit nu a fost pe placul tău, află că nu ai cum să le impui la ce anume să îți folosească trupul.
Corpul tău va fi studiat timp de 2 ani
Conform procedurilor din America, un trup uman donat cercetărilor ajunge să fie disecat de mai multe ori pe parcursul a 2 ani. Ca să fim mai exacți, în momentul în care organele tale sunt scoase și studiate de către studenții de la medicină, ele nu sunt aruncate, ci sunt puse înapoi în corpul tău, care mai apoi este cusut la loc.
Acest lucru se repeta de multe ori în cei 2 ani. Când vine vorba despre studierea mușchilor, a ligamentelor sau a oaselor, situația e diferită. Pielea cadavrului este tăiată în așa fel încât să fie pusă la loc după ce studiul a fost terminat, cam ca un capac.
Acesta este desfăcut și pus la loc ori de câte ori este nevoie, corpul tău devenind practic un exponat ca la muzeu.
Identitatea ta va fi ascunsă
Cercetătorii sau studenții la medicină nu vor afla niciodată identitatea unui cadavru pe care lucrează. Asta, bineînțeles, dacă nu cumva vă doriți acest lucru.
Unii oameni pot alege ca, după ce trupul lor și-a încheiat perioada de 2 ani de cercetări, ca familiile lor să se întâlnească cu firma de brokeraj pentru a afla cu exactitate ce s-a întâmplat și pentru a asista la incinerarea rămășițelor defunctului.
Singurele informații care sunt făcute publice despre tine sunt cele legate de sănătate. De exemplu, sunt notate toate alergiile pe care le are un om, bolile grave, afecțiuni, operații, diverse predispoziții etc.
Toate aceste informații legate de sănătate sunt extrem de importante când alegi să îți donezi trupul medicinei. Peste hotare, familiile celor care au ales să își doneze corpul științei se pot întâlni, la final de semestru, cu studenții care au interacționat cu trupul rudei lor și pot ține chiar și o slujbă religioasă.
Abia în acel moment, studenții pot afla numele real al cadavrului pe care au lucrat, precum și diverse lucruri despre viața pe care a avut-o. În acest moment, studenții devin emoționali și mulți dintre ei încep să plângă, cu toate că în perioada studiului au dus lipsă de empatie.
Cadavrul tău este testat pentru boli molipsitoare
Să nu credeți că un cadavru ajunge așa ușor caz de studiu în facultățile de medicină. După moartea unui om care dorește să aibă trupul donat, se efectuează câteva teste pentru a vedea dacă este eligibil sau nu pentru știință.
Conform rapoartelor din America, doar 30% dintre trupurile donate ajung pe mesele de lucru ale studenților. În momentul în care trupul ajunge la destinație, i se fac mai multe teste pentru boli molipsitoare. Dacă iese pozitiv la hepatita B sau C, HIV, sifilis sau alte boli, acesta este refuzat.
Un corp mai poate fi refuzat și dacă a suferit traume grave sau are o greutate mult prea mare. Așa că, dacă vrei ca trupul tău să fie folosit în scopuri științifice, trebuie să ai o greutate optimă, să nu suferi de boli grave și să nu mori în accidente.
Unele școli medicale îți pot plăti înmormântarea
Sunt persoane care aleg să își doneze trupul științei pentru a își scuti rudele de plata înmormântării. Sunt școli de medicină care le asigură pe rude că, după ce au terminat cu tine, se vor ocupa ei de slujbă. În general, aceasta este una extrem de rapidă, durând doar 10 minute și fiind realizată de un preot de capelă.
La slujbă pot participa doar rudele apropiate care pot sta de vorbă cu studenții ce au lucrat pe trupul defunctului. Brokerii de cadavre susțin că acest lucru aduce un fel de alinare familiilor.
Corpul tău poate deveni manechin de testare
Unele universități folosesc cadavrele donate în numele științei pentru a efectua diverse teste periculoase pe ele. Unele ajung în mașinile care trebuie să treacă testul de siguranță. Cu toate că pare un lucru greu de digerat, cercetătorii susțin că un cadavru folosit pe post de manechin de testare poate salva și 12 vieți. Cum așa?
Folosirea unui trup uman ajută la prevenirea multor răni, fie ele mai ușoare, fie ele mai grave. Așa se evită multe accidentări la cap sau la picioare. Sunteți curioși de ce cadavrele sunt mai utile decât un manechin de testare, deși este de ultimă generație? Cercetătorii nu au certitudine 100% ca aceștia pot da informația la fel ca un corp uman.
Corpul tău poate fi criogenat
Unele corpuri care nu sunt folosite în scopuri științifice la scurt timp de la deces sunt băgate într-un sac de plastic și apoi sunt congelate. Acest lucru permite ca trupul să fie, indiferent de timpul care trece de la moarte, la fel ca imediat după ea.
Dacă trupurile nu ar fi congelate, singura cale rămasă pentru prezervarea lor este îmbălsămarea. Din păcate, această procedură întărește țesuturile. Totuși, dacă un trup congelat și neîmbălsămat este în studiu la medicină, unele părți din el pot fi folosite mai mult timp față de altele.
Trupul tău poate fi îmbălsămat
Unele cadavre donate sunt adesea îmbălsămate. Acest lichid se împrăștie în tot corpul, dezinfectează, repară și hidratează țesuturile, lucru care face disecarea ulterioară mult mai facilă. Unul din motivele pentru care cadavrele donate trebuie să aibă un anumit număr de kilograme este reprezentat de îmbălsămare.
Această procedură poate adăuga trupului de la 45 la 68 de kg în plus, lucru care l-ar face mult mai greu de manevrat de către studenți. În plus, trupurile mult prea mari nu au loc pe mesele de studiu.
Poți fi plastinat
Dacă o școală medicală dorește să păstreze o anumită parte din tine pe care să facă studii indefinit, plastinația este soluția.
Procedura presupune scoaterea unui fluid dintr-o parte disecată din tine și înlocuirea lui cu plastic. În urma procedurii, se creează un corp uman semi-plastifiat. Școlile de medicină folosesc astfel de modele pentru a le folosi în timpul predării, pentru studii sau diverse grupuri de cercetare.
Plastinația este procedura prin care trupurile umane au fost conservate și expuse în anumite muzee. Specialiștii scot apa și grăsimea din corp, pe care le înlocuiesc apoi cu silicon ce apoi rămâne în poziție de ”înghețat”.
Poți putrezi
Greu de crezut sau nu, sunt anumite locuri pe lumea aceasta unde îți poți dona trupul unor cercetători care vor să vadă cum putrezește. Unele cadavre sunt lăsate să putrezească în pământ, altele sunt lăsate la suprafața lui.
Un centru medical are o ”fermă de cadavre” expuse la diferite condiții și observă cum anume se descompune corpul, în timp.
Motivul? Informații extrem de prețioase pentru criminaliștii care se confruntă cu oameni uciși în diverse ipostaze. Cu ajutorul acestor cercetări, se poate afla ora morții unui om sau ce răni a suferit. Cu aceste informații, oamenii legii reușesc să rezolve cazuri extrem de complicate.
Îți poți dona doar scheletul
Există posibilitatea de a îți dona doar scheletul pentru cercetări sau studiu, în orice laborator de osteologie. Cu toate astea, pentru a fi eligibil, oasele nu trebuie să fi fost îmbălsămate și familia ta trebuie să plătească toate costurile ”expedierii” către laborator.
În decursul a doar 10 zile, oasele sunt uscate și apoi mutate în altă secțiune a laboratorului, unde se păstrează și etichetează doar cele necesare. Resturile sunt incinerate ulterior.
În timpul studiului, fața și organele genitale sunt acoperite
Dacă fața și organele genitale ale cadavrului nu sunt subiect de studiu, acestea vor fi acoperite de către școlile de medicină. Se folosește un material închis la culoare, dar prin care se poate distinge totuși zona respectivă. Motivul este simplu: este modul lor de a își arăta respectul pentru persoana decedată. În plus, faptul că aceste zone sunt acoperite îi ajută mult și pe studenții care sunt mai emotivi sau sensibili.
Coloana ta vertebrală ar putea fi vândută pe piața neagră
Conform USA Today, până în 2006 peste 16.800 de familii susțineau că rudele lor decedate au fost jefuite de organe sau alte părți ale corpului, pentru profit pe piața neagră. Cea mai furată parte este coloana vertebrală, care este ulterior vândută pentru profit de către brokerii de cadavre pe piața neagră.
Tot ei sunt cei care vând, deși nu ar trebui, părți umane ce sunt contaminate cu boli molipsitoare, către medici sau cercetători care își riscă licența.
Poți ajunge în armată
Unele cadavre donate ajung în cadrul armatei unde sunt folosite pentru a testa dispozitivele explozive. Din păcate, metoda nu este tocmai ortodoxă și sunt mulți oameni deranjați de aceste teste lipsite de umanitate, chiar și când vine vorba de un cadavru. Acestea sunt folosite drept ”momeală” pentru minele de teren.
Cu toate astea, oare câți oameni care își donează trupul științei se așteaptă ca, de fapt, să fie aruncați în aer după moarte?