01 nov. 2020 | 14:05

Efect devastator al încălzirii globale: zăcămintele de metan din zonele arctice ies la suprafață

ACTUALITATE
Efect devastator al încălzirii globale: zăcămintele de metan din zonele arctice ies la suprafață

Oamenii de știință au găsit dovezi că zăcămintele de metan înghețate în Oceanul Arctic – cunoscute sub numele de “uriașii adormiți ai ciclului carbonului” – au început să fie eliberate pe o mare zonă a versantului continental de pe coasta est-siberiană.

Niveluri ridicate de gaz cu efect de seră puternic au fost detectate până la o adâncime de 350 de metri în Marea Laptev, lângă Rusia, ceea ce a determinat îngrijorarea cercetătorilor că s-ar fi putut declanșa o nouă buclă care ar putea accelera ritmul încălzirii globale.

Pericolul este neașteptat de mare

Sedimentele din Arctic conțin o cantitate imensă de metan înghețat și alte gaze – cunoscute sub numele de hidrați. Metanul are un efect de încălzire de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon timp de 20 de ani.

Echipa internațională de la bordul navei de cercetare rusești R / V Akademik Keldysh a declarat că majoritatea bulelor se dizolvă în prezent în apă, dar nivelurile de metan de la suprafață sunt de patru până la opt ori mai mari decât ceea ce ar fi de așteptat în mod normal, iar aceste niveluri vor ajunge să fie evacuate în atmosferă.

“În acest moment, este puțin probabil să existe un impact major asupra încălzirii globale, dar ideea este că acest proces a fost declanșat acum. Acest sistem de hidrat de metan a fost perturbat, iar procesul va fi în desfășurare”, a declarat omul de știință suedez Örjan Gustafsson, de la Universitatea din Stockholm.

Descoperirea metanului înghețat destabilizat ridică îngrijorarea că a fost atins un nou punct limită care ar putea crește viteza încălzirii globale.

Oceanul Arctic: punctul zero în dezbaterea despre vulnerabilitatea depozitelor de metan

Având în vedere că temperatura arctică crește acum de peste două ori mai repede decât media globală, întrebarea când – sau chiar dacă – vor fi eliberate în atmosferă a fost o chestiune de incertitudine considerabilă în modelele de calculatoare climatice.

Echipa de 60 de membri de la Akademik Keldysh este prima care confirmă observațional că eliberarea de metan este deja în curs pe o zonă largă a pantei, la aproximativ 600 km în larg.

La șase puncte de monitorizare peste o zonă de 150 km lungime și 10 km lățime, au fost observați nori de bule eliberate din sedimente.

La o locație de pe versantul Mării Laptev, la o adâncime de aproximativ 300 de metri, au găsit concentrații de metan de până la 1.600 nanomoli pe litru, care este de 400 de ori mai mare decât s-ar aștepta dacă marea și atmosfera ar fi în echilibru.

Igor Semiletov, de la Academia Rusă de Științe, a declarat că descărcările au fost “semnificativ mai mari” decât orice s-a găsit până acum.

Cea mai probabilă cauză a instabilității este o intruziune a curenților calzi din Atlantic în estul Arcticului. Această “atlantificare” este condusă de daunele climatice induse de activitățile umane.

Ultima descoperire marchează potențial a treia sursă de emisii de metan din regiune. Semiletov, care a studiat această zonă de două decenii, a raportat anterior că gazul este eliberat de pe raftul Arcticii.

Pentru al doilea an consecutiv, echipa sa a găsit semne de tip crater în părțile mai puțin adânci din Marea Laptev și Marea Siberiană de Est care descarcă jeturi cu bule de metan, care ajung la suprafața mării la niveluri de zeci până la sute de ori mai mari decât în mod normal.

Temperaturile din Siberia au fost cu 5 grade Celsius mai mari decât media din ianuarie până în iunie anul acesta, o anomalie care a fost făcută mai probabilă de cel puțin 600 de ori de emisiile de dioxid de carbon și metan cauzate de oameni.