De ce nu e sănătos să lucrezi noaptea și să dormi ziua

Un studiu efectuat pe șoareci sugerează că “sistemul glimfatic”, care elimină deșeurile cerebrale în timpul somnului, poate să nu funcționeze eficient la persoanele care lucrează în schimburi de noapte și dorm în timpul zilei. Acest lucru poate explica riscul lor crescut de tulburări ale creierului, cum ar fi boala Alzheimer.

În 2012, cercetătorii de la Universitatea din Rochester Medical Center (URMC), NY, au descoperit un sistem necunoscut anterior de eliminare a deșeurilor în creier.

Ei l-au numit sistemul glimfatic, deoarece celulele nervoase numite celule gliale gestionează funcționarea acestuia, ceea ce îndeplinește un rol similar pentru creier precum sistemul limfatic pentru restul corpului.

În anul următor, aceeași echipă a constatat că sistemul glimfatic este cel mai activ în timpul somnului.

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Cine beneficiază de pensia de urmaș, la final de 2024. Cum se calculează aceasta, de fapt

În ultimele lor experimente, cercetătorii dezvăluie că ritmurile circadiene ale corpului, “ceasul biologic” care reglează ciclul somn-veghe de aproximativ 24 de ore, este cel care guvernează acest sistem. Acest lucru înseamnă că nu somnul în sine, ci ritmul regulat al perioadelor de somn și veghe, contribuie la eliminarea deșeurilor cerebrale.

“Aceste descoperiri arată că funcția sistemului glimfatic nu se bazează doar pe somn sau veghe, ci pe ritmurile zilnice dictate de ceasul nostru biologic”, spune neurologul Dr. Maiken Nedergaard, co-director al Centrului pentru Neuromedicină Translațională la URMC și autor principal a studiului.

Descoperirile apar în revista Nature Communications.

Ce sunt deșeurile cerebrale și cum sunt eliminate?

Unul dintre procesele care apar în timpul somnului constă în eliminarea produselor toxice ale metabolismului care se acumulează în creier în timpul stării de veghe. Un astfel de produs rezidual este proteina beta-amiloid, care, dacă nu este îndepărtată, formează plăcile asociate bolii Alzheimer.

Un eșec continuu de a elimina deșeurile precum beta-amiloidul, poate explica parțial de ce întreruperea cronică a somnului este un semn precoce al tulburărilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.

În lucrările lor timpurii, dr. Nedergaard și colegii săi au arătat că sistemul glimfatic este o rețea de canale adiacente vaselor de sânge din creier.

Canalele cuprind proiecții, sau “picioare finale”, dintr-un tip de celulă glială cunoscută sub numele de astrocite. Picioarele finale închid efectiv vasele de sânge într-o teacă goală.

În timpul somnului, sistemul glimfatic pompează lichidul cefalorahidian în jurul creierului în același timp cu pulsul arterelor. Acest lichid spală deșeurile solubile înainte de a se scurge în sistemul limfatic.

“Deoarece această sincronizare influențează și sistemul glimfatic, aceste descoperiri sugerează că persoanele care se bazează pe un pui de somn în timpul zilei pentru a recupera ore nedormite sau pentru a lucra în schimbul de noapte, pot fi expuse riscului de a dezvolta tulburări neurologice”, spune Lauren Hablitz, Profesor asistent de cercetare în laboratorul lui Nedergaard și autor al lucrării.

“De fapt, cercetările clinice arată că persoanele care se bazează pe somnul din timpul zilei prezintă un risc mult mai mare pentru Alzheimer și demență, împreună cu alte probleme de sănătate”, adaugă ea.

Creiere „luminate”

Cercetătorii au făcut descoperirea lor în urma unor experimente pe șoareci, care sunt animale nocturne, deci ciclul lor somn-veghe este invers ciclului la oameni.

Pentru a monitoriza mișcarea lichidului cefalorahidian prin creierul animalelor, aceștia au injectat un trasor fluorescent pe care îl puteau vedea prin craniile animalelor.

Acest lucru a dezvăluit că fluxul de lichid în creier a fost cu aproximativ 53% mai mare în timpul zilei, în timp ce animalele dormeau, comparativ cu noaptea când erau active.

În mod crucial, acest ciclu de activitate în sistemul lor glimfatic a persistat chiar și atunci când cercetătorii au anesteziat șoarecii pe tot parcursul zilei și nopții. A continuat și când au ținut rozătoarele în lumină constantă timp de 10 zile.

Acest lucru sugerează că ritmurile circadiene guvernează acest sistem și, prin urmare, este posibil să nu funcționeze eficient în timpul somnului de zi la oameni.

În cele din urmă, cercetătorii arată că reglarea circadiană a lichidului cefalorahidian prin creier depinde de un canal de apă numit acvaporină-4 din membrana picioarelor finale ale astrocitelor.

La șoarecii proiectați genetic pentru a nu avea acest canal, fluxul obișnuit de maree de lichid pe parcursul zilei și nopții a fost complet absent.

Autorii menționează că, deși sunt necesare mai multe cercetări, lucrările lor sugerează că perturbarea ritmurilor circadiene poate preveni îndepărtarea eficientă a subproduselor toxice ale creierului, rezultând în inflamații cronice care care caracterizează tulburările neurodegenerative, precum Alzheimer.