Ce au pățit românii în pandemie cu banii: cât au încasat și ce planuri de viitor au
Impactul pandemiei asupra stilului de viață al românilor se va resimți pentru mult timp de acum înainte. În primul rând au fost afectate finanțele, acum vedem ce se întâmplă și cu planurile de viitor.
Fără să surprindă pe nimeni, în perioada izolării, un număr mare de români au avut încasări mai mici. Dincolo de acest aspect însă, s-a schimbat radical percepția noastră vizavi de riscul de a cheltui acei bani. Oamenii sunt mai reticenți, mai îngrijorați în ceea ce privește riscurile pe care le-am putea întâmpina în viitorul apropiat.
Cel mai recent studiu IRES atrage atenția asupra schimbărilor comportamentale ale românilor, asupra planurilor de viitor și a modului în care pandemia le-a schimbat finanțele și stilul de viață. Nu mai puțin de 38% dintre conaționalii noștri, cu vârste între 18 și 50 de ani au afirmat că le-au scăzut veniturile pe perioada stării de urgență. În consecință, o mare parte dintre persoanele chestionate au afirmat că își vor amâna atât achizițiile importante, cât și vacanțele din acest an.
După cum se poate vedea în imaginea de mai sus, un studiu realizat în această lună de IRES, la solicitarea UNSAR (Uniunea asigurătorilor și reasgurătorilor din România), arată că veniturile multor români au scăzut în urma pandemiei de COVID-19. Doar 63% dintre românii peste 18 ani au infirmat scăderea veniturilor. Limitând pragul de vârstă între 18 și 50 de ani, același studiu confirmă că doar 49% dintre români au avut același venituri pe perioada izolării.
Din cauza încasărilor și a sentimentului de nesiguranță față de ziua de mâine, cei mai mulți români vor fi semnificativ mai precauți în a cheltui banii pe care îi iau. Dintre persoanele chestionate, 60% au spus că nu vor mai cumpăra electrocasnice, 57% spun că nu vor mai achiziționa un autoturism, iar 54% nu vor mai merge în vacanțe în străinătate anul acesta. Partea un pic ciudată ține de asigurări. Românii au trecut asigurările pe lista cheltuielilor ce pot fi reduse.
Studiul a fost realizat de către IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), la solicitarea UNSAR, în luna mai 2020, pe un eșantion de bază de 1.309 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani și un eșantion de screening de 2.555 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±2,7% pentru eșantionul de bază și de ±2% pentru eșantionul de screening.