Cum luptă corpul cu noul virus și când vom reuși să avem imunitate completă

În ceea ce privește noul coronavirus, avem multe întrebări, iar unele nu au un răspuns clar. Este și cazul nelămuririlor legate de imunitate.

Imunitatea este un aspect complex, indiferent că vorbim despre noul coronavirus sau despre orice alt agent patogen. Deși același principiu se aplică tuturor, ar putea funcționa diferit, în funcție de persoană, în special în cazul unui virus nou, care nu a mai ajuns niciodată la om.

Pentru a înțelege mai ușor, trebuie mai întâi să știi cum funcționează imunitatea și la ce ajută anticorpii.

În mod obișnuit, omul dezvoltă imunitate împotriva unui virus, după ce în contractează. Face asta cu ajutorul anticorpilor. Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, create pentru a ataca un virus, o bacterie sau vreun alt agent patogen. Acestea distrug agentul patogen legându-se de acesta și făcându-l inofensiv sau prin transmiterea semnalului că este periculos către celulele imune. Anticorpii persistă de obicei în fluxul sanguin după o infecție, în cazul în care virusul ar reveni. Dacă acest lucru se întâmplă, anticorpii sunt sunt gata de acțiune. Astfel, corpul are un răspuns imunitar mult mai rapid: acționează atât de intens încât abia s-ar putea înregistra o a doua infecție. Acest lucru înseamnă că pacienții convalescenți, cei care și-au revenit, au rezistență la reinfecție.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Pe scurt, pentru majoritatea virusurilor, atunci când corpul se infectează pentru prima dată, are nevoie de puțin timp pentru a dezvolta anticorpii necesari. Ulterior, acesta ar trebui să fie mai bine echipat pentru a lupta împotriva infecției a doua oară.

Deși știm asta la nivel teoretic, în practică, nu știm dacă acesta este cazul și în ceea ce privește virusul SARS-CoV-2. Lucrurile stau ceva mai diferit în ceea ce privește coronavirusul, spune epidemiologul Maria van Kerkhove din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Motivul? Virusul este unul nou și n-a mai fost niciodată într-o gazdă umană până la sfârșitul anului 2019.

Astfel, este importantă determinarea persoanelor care fac boala și condițiile în care o fac. „În unele cazuri este cea mai importantă întrebare”, spune Katrina Pollock, cercetător în vaccinologie la NIHR Clinical Research Facility din cadrul Imperial College London.

Imunitatea este complicată

În cazul unei infectări cu un virus la care nu ai mai fost expus vreodată, sistemul tău imunitar are un prim răspuns, pentru a încerca să controla infecția imediat infecția. Totuși această primă reacție nu este una specifică, ci se bazează pe doza pe care ai primit-o, pe fondul genetic, dar și pe modul în care sistemul tău imunitar este deja programat pentru a răspunde la infecții noi. Toate acestea pot fi influențate de sănătatea ta generală și de vârstă: ambele par să aibă o influență particulară asupra gravității COVID-19.

În cazul acestui prim răspuns nespecific, dezvoltăm simptome asemănătoare gripei la infecțiile respiratorii precum febra, starea de oboseală, durere, producerea de mucus etc. Toate acestea sunt, de fapt, strategiile generale pe care sistemul nostru imunitar le utilizează pentru neutralizarea unei infecții. Astfel, corpul uman încearcă să creeze un mediu ostil pentru virus prin ridicarea temperaturii, de exemplu.

Anticorpii n-ar fi singura soluție pentru imunitate

Pollock spune că acest răspuns al corpului se modifică și continuă să se rafineze până când ajunge să fie un răspuns specific. „Acest răspuns specific încearcă să curețe complet infecția. De cele mai multe ori se poate face acest lucru”, spune cercetătorul.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de răspuns imun are caracter adaptativ. În acest caz, elementele cheie sunt două tipuri de celule: celulele B și celulele T. Celulele B sunt cele care produc anticorpii care sunt deja specifici unui virus, pe când celulele T distrug complet acele celule infectate cu virusul.

De aici se naște o altă dilemă.

În mod teoretic, un pacient recuperat a dezvoltat suficient anticorpi specifici COVID-19 pentru a lupta împotriva unei infecții secundare. Cu toate acestea, într-un studiu efectuat pe pacienții convalescenți din China, 30% dintre cei studiați au avut foarte puțini sau n-au avut deloc anticorpi detectabili în plasmă. S-ar părea că acei oameni au fost capabili să neutralizeze infecția fără a fi nevoie să dezvolte anticorpi, fie datorită răspunsului lor imun înnăscut, fie datorită celulelor T din răspunsul lor imun adaptativ, fie datorită unei combinații dintre cee două. Cei cu cel mai scăzut număr de anticorpi s-a detectat la cei mai tineri pacienți.

Astfel, cercetătorii au ajuns la concluzia că anticorpii nu sunt singurul răspuns. „Nu știm de ce acele persoane s-au recuperat, însă eu suspectez că a fost vorba despre un răspuns foarte bun al celulelor T”, spune Aikiko Iwasaki, profesor de imunobiologie și biologie moleculară la Yale.

Durata imunității este variabilă

Un alt lucru de luat în considerare atunci când vorbim despre imunitate este perioada de timp pentru care o persoană ar putea rămâne imună. De exemplu, vaccinurile antigripale trebuie să fie re-administrate în fiecare an. Asta pentru că, în mare parte, în timp, numărul de anticorpi antigripali din corp scade. Cei mai mulți dintre noi suntem expuși în mod repetat la virusurile care provoacă răceala obișnuită, astfel încât numărul nostru de anticorpi este completat în fiecare an. „Cu timpul s-ar putea ca aceștia să nu fie înlocuiți”, spune Pollock. „A fi re-expus este ca și cum ai primi un apel de trezire pentru a face mai mulți [anticorpi]”, adaugă aceasta.

Astfel, dacă nu suntem expuși la virus pentru o perioadă de timp sau sistemul nostru imunitar este slăbit, începem să simțim acele simptome familiare ale răcelii.

Nu există niciun motiv să credem că SARS-CoV-2 nu va acționa în același mod. Astfel, virusul ar fi combătut atunci când numărul avem un număr mare de anticorpi, pe termen mediu, și ne va provoca simptome atunci când numărul scade, pe termen lung, sau când sistemul nostru imunitar este vulnerabile. Totuși, Iwasaki și Pollock subliniază faptul că nu știm acest lucru cu exactitate. Unii cercetători sugerează că ar putea dura ani pentru ca acest tip de imunitate să devină prevalent.

În ceea ce privește imunitatea la noul coronavirus, sunt multe lucruri de luat în considerare. Multora nici oamenii de știință nu le pot da de cap. Astfel, nu știm cu exactitate dacă vom putea deveni complet imuni la SARS-CoV-2 sau nu. Totuși, trebuie luat în considerare faptul că cercetătorii fac zilnic noi descoperiri în acest sens și am putea avea ceva mai multe răspunsuri curând.