2019, anul în care România a jucat alba-neagra cu tehnologia 5G
2019 e pe cale să se încheie și a fost, între altele, anul în care România a promis o licitație pe 5G. Dar am rămas doar cu promisiunile.
Ca în fiecare an, Guvernul a promis multe și a făcut puține. 2019 a fost anul în care, vreme de aproximativ zece luni, la putere s-a aflat Guvernul PSD. Cel care, pe început de an, a promis dezvoltarea sectorului IT din România, atragerea de bani la bugetului statului din licitaţia pentru frecvenţele 5G și digitalizarea administraţiei.
Nu prea s-a făcut mare lucru, iar marele minus îl reprezintă anunțata licitație pentru acordarea frecvențelor 5G, care nu s-a mai făcut. A fost lăsată pentru 2020. Cum de s-a ratat acest obiectiv? Agerpres a publicat o retrospectivă în care arată cum a rămas 5G doar la stadiul de promisiune.
5G doar pe hârtie
Pe la începutul anului, Ministerul Comunicațiilor venea cu un comunicat în care vorbea de „implementarea tehnologiilor 5G”, „serviciilor de Cloud”, „dezvoltarea IoT (Internet of Things)” sau conceptul de „Inteligenţă Artificială (AI)”. Suna bine, ai fi zis că România se îndreaptă, în sfârșit, spre civilizație.
Și oficialii au continuat în aceeași linie. În februarie, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de la acea vreme, Alexandru Petrescu, susținea că „premisele şi condiţiile pentru adoptarea tehnologiilor 5G sunt pozitive”, adăugând că „lansarea licitaţiei în România pentru introducerea 5G va avea loc la sfârşitul anului 2019”.
„Vă pot spune că 5G e un scop în sine, cel puţin din perspectiva mandatului meu ca ministru. Îmi doresc ca România să fie în prima treime a ţărilor care lansează 5G…trebuie să fim oarecum atenţi să nu dăm cu capul de toate pragurile şi să vedem cu ce s-a greşit în alte ţări””, susţinea ministrul.
Numai că toate aceste vorbe s-au dovedit a fi doar vorbe-n vânt. Pentru că pași concreți nu s-au făcut.
Ce (nu) a făcut ANCOM
ANCOM – Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – care trebuie să se ocupe de licitație a dat vina pe Guvern. Arbitrul telecom a avertizat, în nenumărate rânduri, că respectarea calendarului privind licitaţia 5G depinde de Hotărârea de Guvern care include preţurile de pornire.
„În momentul acesta, noi suntem în grafic cu termenul asumat intern de către noi, dar global sunt deja întârzieri. Unele au fost induse de efectele Ordonanţei de Urgenţă date la finalul anului trecut (OUG 114, n.r.) şi s-a întârziat cu remedierea unor prevederi ce afectau domeniul telecom din România. Apoi, trebuie dată această Hotărâre de Guvern legată de preţurile de plecare a licitaţiei şi, nu în ultimul rând, aşa cum ne-au solicitat şi operatorii, trebuie clarificate şi celelalte aspecte legate de posibile standarde suplimentare în domeniul cybersecurity, al echipamentelor IT pe care vor trebui să le cumpere şi să-şi dezvolte reţelele de generaţie următoare – spunea, la începutul lunii octombrie, vicepreşedintele instituţiei, Eduard Lovin.
Dar HG invocată de ANCOM n-a mai venit. Pe 31 octombrie, preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, anunța oficial că licitaţia pentru acordarea licenţelor 5G va fi organizată în prima jumătate a anului 2020.
Există, însă, unele condiții. Sorin Grindeanu vorbea, între altele, de transpunerea setului de măsuri pe securitatea reţelelor de la Comisia Europeană, transpunerea Memorandumului cu SUA în legislaţia primară şi adoptarea Hotărârii de Guvern pentru preţurile de pornire şi calendarul de achitare a taxelor.
Cum arată, de fapt, strategia României pe 5G
Strategia 5G pentru România a fost aprobată într-o şedinţă de Guvern undeva prin luna iunie.
„Documentul are ca obiectiv fundamental stabilirea parcursului implementării tehnologiei mobile 5G în condiţii de securitate informatică, pentru a valorifica oportunităţile pe care dezvoltarea sectorului comunicaţiilor le aduce economiei, societăţii, cetăţenilor şi ştiinţei. În acest context, adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care: Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia”, se menţiona în comunicatul oficial.
România se laudă că se află printre primele cinci ţări din Uniunea Europeană care au început să ofere servicii comerciale 5G, alături de Marea Britanie, Austria, Italia şi Spania. Este adevărat, dar acest lucru se datorează operatorilor și tehnologia oricum nu e implementată la scară largă.
Ce costuri presupune noua tehnologie
Datele existente la nivelul Uniunii Europene arată un necesar de investiţii în 5G de 56 – 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G.
Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă.
În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.