Déja Vu versus Dêjà Rêvé, studiile care ne ajută să înțelegem visele mai bine

De-a lungul anilor, oamenii au fost fascinați de vise și au încercat să le treacă în revistă, să le rememoreze, claseze și interpreteze. Amintirea lor este însă una foarte dificilă, iar aici intră în ecuație déjà vu și déjà rêvé.

Din limba franceză, déjà vu înseamnă deja văzut și face referire la o senzație prin care trece o persoană în momentul în care trăiește o experiență pe care este convins că a mai trăit-o în trecut. Au fost făcute mai multe studii pe marginea subiectului și au atestat faptul că, în loc să fie o experiență transcedentală, de fapt reprezintă un pe care ți-l joacă mintea. Este fascinant, dar semnificația sa nu este una specială. Se petrece și atât.

Déjà rêvé, însă, joacă într-o cu totul altă ligă și reprezintă subiectul mai multor analize, de câteva decenii. Un nou studiu publicat în jurnalul științific Brain Stimulation ne oferă o nouă perspectivă asupra subiectului. Până acolo însă, trebuie să înțelegi la ce fac referire cele două cuvinte din franceză. Déjà rêvé se traduce prin deja visat și reprezintă o senzație trăită de anumiți oameni care își aduc aminte un vis în detaliu sau trăiesc o stare de visare profundă în timp ce sunt treji.

Cel mai des, fenomenul de déjà rêvé este experimentat de pacienți care suferă de epilepsie, la scurt timp după ce au trecut printr-o sesiune de terapie prin electroșocuri sau EBS (electrical brain stimulation). Deși setul de circumstanțe sună destul de macabru, cercetătorii au vrut să facă un studiu care să separe cele două sentimente menționate în titlu, déjà vu și déjà rêvé. În același timp, au vrut să învețe mai multe despre senzația de visare.

Calitatea aerului din Capitală s-a înrăutățit considerabil. Principala sursă de poluare

Cum arăta în tinerețe Angelina Jolie. Imagini de colecție cu celebra actriță

”Senzație de déjà rêvé indusă prin EBS poate fi o abordare interesantă pentru o înțelegere mai bună a visurilor psihologice care nu pot fi reproduse în condiții de laborator.”, a explicat cercetătorul principal, Jonathan Curot de la Spitalul Universitar din Toulouse. ”Majoritatea studiilor anterioare se concentrează pe REM (rapid-eye movement) sau mișcarea rapidă a ochilor din timpul somnului și trezirea subiecților din somn pentru a relata visul. Cu toate acestea, visele din non-REM reprezintă o secțiune semnificativă din visurile tipice și numeroși factori ar putea reduce raportările referitoare la aceste vise ca nefiind de încredere, mai ales cele din stagiul prealabil trezirii – comparativ cu rapoartele din momentul în care te-ai trezit natural.”, a adăugat cercetătorul.

Conform analizelor, senzația de déjà rêvé se petrece în trei circumstanțe diferite. Într-una, clasificată ca episodică, pacientul poate specifica cu precizie că a avut un anumit vis la o dată specificată. ”Am văzut ceva, un vis, un coșmar pe care l-am avut în urmă cu câțiva ani. Visul unui obiect pe care care l-am văzut pe masă.”, a spus unul dintre participanții la studiu.

Cel de-al doilea format de déjà rêvé este o manifestare familiaritate. Are loc când pacientul își aduce aminte vag de un vis. Un pacient a explicat că a avut o viziune cu o scenă dintr-un vis recent.

Cea mai ciudată senzație și cea mai des întâlnită a fost identificată de mulți pacienți și transpusă în scrieri literare ca fiind o stare de visare în timp ce ești treaz. Se manifestă printr-un sentiment copleșitor că trăiești un vis sau un coșmar. Un subiect a încercat să-l explice ca și cum a leșinat și plutea.

La final, déjà rêvé continuă să fie un fenomen nou, dar acest studiu recent ne ajută să înțelegem un pic mai bine stările ciudate de visare pe care le experimentează unii oameni, în somn sau viața de zi cu zi.