Fiscul caută românii care fac bani din tranzacțiile de criptomonede
Dacă ai făcut tranzacții cu criptomonede și ai câștigat bine, dar nu ai plătit impozit la ANAF atunci ai putea să ai probleme cu autoritățile.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) verifică tranzacțiile cu criptomonede realizate de persoane fizice și juridice din România, pentru a stabili dacă s-au respectat obligații de plată a impozitelor aferente veniturilor realizate.
Dacă nu știai deja, veniturile realizate din tranzacțiile de criptomonede sunt impozitate și trebuie să dai ce i se cuvine statului. Impozitul care trebuie plătit de persoanele care au venituri din criptomonede este 10% și trebuie depusă Declarația unică.
“Au fost inițiate și cooperări cu administrațiile partenere din cadrul UE pentru obținerea de date despre persoanele din România care au obținut venituri de pe platformele de tranzacționare din statele membre”, au declarat reprezentanții ANAF pentru HotNews.
Totuși, nu este cazul să intri în panică dacă ai cumpărat și vândut criptomonede de câțiva zeci de lei.
Conform OUG 25/2018, modificată în Parlament (prin Legea 30), se acordă și o scutire în sensul că dacă valoarea câștigului este mai mică de 200 lei/tranzacție, sumele nu se impozitează cu condiția ca valoarea cumulată anuală a câștigurilor să nu depășească nivelul de 600 lei.
ANAF nu se oprește aici și face controale la firme care vând online telefoane
„În ceea ce privește site-urile care aparțin persoanelor juridice din spațiul comunitar, se verifică înregistrarea în scopuri de TVA pentru livări la distanță către persoane fizice. Sunt selectate pentru control site-urile care aparțin persoanelor fizice sau juridice române urmare analizei de risc efectuată la nivelul DGAF. Acele site-uri pentru care există indicii temeinice că se încalcă obligațiile legale privind evidențierea, declararea și plata taxelor aferente comercializării produselor”, susține departamentul de antifraudă din ANAF.
Potrivit acestuia, domeniile în care sunt efectuate controalele cuprind comerțul de produse high-end (telefoane mobile și produse electronice) și de articole vestimentare.
Tipologia de fraudă întâlnită diferă, spun reprezentanții ANAF: de la disimularea identității comerciantului, nedeclararea în totalitate a veniturilor obținute, subdeclararea veniturilor obținute sau introducerea unor societăți de tip ”fantomă” pe lanțul de comercializare pentru a putea deduce TVA și a diminua obligațiile de plată către bugetul de stat.
„DGAF intenționează intensificarea acestor tipuri de controale”, menționează sursa citată.