PREVIEW Samsung QLED 2018 – La ce-ți mai trebuie un TV (smart sau nu)?
Samsung a lansat și în România noi televizoare. Sunt mai multe serii, dar scuză-mi interesul mai mare pentru gama premium, adică QLED. Bine, 2018, ce face un QLED și, mai serios, chiar îți trebuie un TV de tipul acesta?
Samsung a prezentat lumii televizoarele cele noi în New York. Mai târziu le-a dus, rând pe rând, în alte țări, orașe, piețe, pe scurt. Mi se pare normal să fie în New York prima dată. Orașul acela are mai multă istorie în divertisment, presă și deschidere spre nou decât avem noi azi de indepedență adunați într-un mileniu.
Cum televizoarele sunt noi, crezi că gama Samsung QLED 2018 are ceva nou, mai bun? Evident, au. Compania așa susține și am avut ocazia să văd ce-i special înainte de evenimentul de prezentare. Undeva la capătul Bucureștiului, acolo unde te poți considera naufragiat dacă n-ai mașină, un soare de primăvară bătea într-un ecran TV QLED și știi ce era curios? Nu era chiar așa deranjant.
Samsung susține că aceste televizoare QLED pot afișa până la un miliard de culori. Tehnologia e nou, proaspătă de câțiva ani, și sesizabil mai bună decât ce-a fost înainte de ea. Și acest fapt e firesc, de la an la an tehnologia devine mai bună. În aproape orice condiţii de iluminare a camerei ar trebui să vezi totul clar, cu toate culorile afișate cum trebuie.
Ca specificații tehnice, vârful de gamă al seriei Samsung QLED 2018 este modelul Q9F, disponibil în versiuni de 55 inci, 65 inci, respectiv 75 inci. Vine la pachet cu HDR 10+ și dacă nu știi ce-i cu acest standard sau acel acronim, pe scurt, înseamnă că vei vedea toate detaliile acelea pe care nu le observai până acum în umbre și zone luminoase. Mai trebuie doar conținutul potrivit, dar și acesta vine, e în facere.
Specificații tehnice (cât de cât explicate) pentru Samsung QLED 2018
Toată gamă QLED 2018 foloseşte procesorul de imagine Q Engine. Ei îi pot spune în orice fel. Ce te interesează pe tine e că procesorul acesta își ia puterea de calcul și produce culori mai bune, contrast mai bun și HDR mai bun. Mai bune decât la concurență, până la proba contrarie, și mai bune decât la generația precedentă. Procesoarele au devenit foarte puternice, capătă aptitudini de inteligență artificială, așa că pot fi folosite, mai nou, la analizarea detaliilor, imaginilor, apoi să le reinterpreteze și să le afișeze cât de bine se poate.
Printre calitățile pe care le-am aflat de la Samsung despre vârful de gamă, un QLED Q9F, trebuie să menționez că are niveluri mai profunde de negru. Nu știi cât de important e negrul pe un televizor până când nu vezi nuanțele spălăcite de pe ecranele LCD. Apoi, reduce reflexiile, are unghi de vizualizare mai bun și gestionează mai bine zonele luminoase.
Așa zice foaia tehnică, dar cel mai important e să vezi cum se… vede.
Pot confirma că, da, nivelurile de negru sunt excelente, iar reflexiile acelea, încă vizibile când te joci prin meniul TV-ului sau ai diverse imagini statice pe ecran, sunt mult reduse când chiar îți pasă: jocuri video, filme, seriale.
Am menționat calitățile de la vârful de gamă, pentru că, ei bine, celelalte modele sunt „aproape” ca acesta, dar mai pierd unele caracteristici. De exemplu, modelele Q8C, Q8F, Q7F își fac treaba bine, dar le lipșește, de exemplu, reproducerea mai bună a zonelor luminoase.
Așa cum e cazul mereu cu televizoarele, nu-ți dai seama cu adevărat de diferențele mărunte până când nu vezi un model lângă altul. Sau când vezi, chiar și de unul singur, un model premium. E ca și cum abia ai șters geamurile și-ți dai seama că lumea de-afară chiar are detalii, chiar are culori.
Ce gadget ar fi un televizor, dacă nu s-ar conforma unor criterii de design?
Samsung susține că un pilon al seriei sale este Q Style. Sună bine, sună simplu, cineva de la marketing merită o apreciere deosebită. În fine, nu numele este important, ci cele două lucruri pe care ar trebui să le știi. Primul este cablul. Atât. Un. Singur. Cablu. Acesta vine dintr-o cutie neagră și se duce direct în televizor.
Spre deosebire de seria precedentă, Samsung QLED 2018 poartă prin cablul acesta și energie, și informație. Are cinci metri, dar poate fi prelungit și este „invizibil”, în sensul că-i transparent și nu-i chiar așa vizibil ca unul negru, clasic. Da, estetic, e mai bine cu unul și cu o cutie pe care o ascunzi unde vrei.
A doua chestiune de design e transformarea televizorului în tablou.
Inițial, Samsung i-a spus The Frame. Face treaba asta cu un suport care lasă un spațiu foarte mic între televizor și perete. Și da, spre deosebire de IKEA, acesta poate fi montat de orice utilizator acasă fără bătăi mari de cap. N-am încercat, dar nu pare complicat și cu siguranță instrucțiunile sunt mai simple decât la suedezi.
Odată pus pe perete, televizorul are un mod de ambient. Fie îți afișează poze, tablouri, fie copiază peretele și se integrează în decor. Faci asta printr-o poză cu telefonul. Pe mine m-a interesat faza cu pozele afișate. Pentru că Samsung are încredere că tehnologia asta nouă nu prinde urme de la imaginile afișate (efectul burn-in, cum e cunoscut în industrie), poți seta un wallpaper, iar luminozitatea crește când intri în cameră. Cât nu ești pe acolo, reduce consumul. Da, e un tablou digital de peste 55 de inci cu o reproducere foarte bună a detaliilor, contrastului și culorilor.
Da, continuă să fie un televizor smart care iubește doar telefoanele Samsung
În industria tech e o fugă din partea fiecărui producător de a-și crea un ecosistem. Apple are unul, Google are, Microsoft asemenea, Amazon trage tare, iar Samsung și-l construiește pe al său pas cu pas. Are televizoare, electrocasnice, telefoane (în special), iar pentru acestea dezvoltă platforme software sau conexiuni ușor de stabilit.
Așa e și cu seria asta de televizoare. Te conectezi cu televizorul și, cumva, acesta devine o oglindă a telefonului. Devine și telecomandă, la nevoie, dar cel mai important e că-ți ia conturile aplicațiilor din telefon și te autentifică rapid pe TV. Poate n-ai nevoie de Facebook pe TV, dar ai de Netflix, poate YouTube, HBO Go sau Amazon. Mai nou, Samsung suportă și Steam.
Poți intui deja că în câțiva ani, via TV, vei controla alte echipamente electronice din casă. Dacă tot sunt toate conectate la internet, de ce nu?
[readmore]
N-am mai folosit un televizor Samsung cu Tizen, sistemul de operare dezvoltat de companie, de când am considerat Tizen un fel de broască țestoasă dată cu prea mult sclipici. Când îmi aduc aminte de acele vremuri, parcă ar fi fost cel puțin acum 10 ani. A fost ceva mai recent. Sistemul a evoluat însă frumos.
Meniul cu tot felul de setări a fost eficientizat până în punctul ai la prima mână doar setările de care ai nevoie, viteza a fost mult îmbunătățit și aș putea spune, în 2018, că-i chiar intuitiv. Din fericire, nu e izolat doar la vârful de gamă, va fi disponibil în forma asta și pe alte televizoare.
Bine, după toate aceste detalii, chiar îți trebuie un televizor? Ei bine, nu și acesta e cel mai bun lucru. Suntem într-o perioadă extraordinară pentru tehnologie, când nu trebuie să mai cumperi ceva de nevoie, ci de plăcere.
Au ajuns și televizoarele acolo. De la punerea pe perete ca un tablou la conectarea lui cu un telefon, fără efort, e, în sfârșit, vorba de alegerea unui televizor pe criterii de confort, eficiență și, în special, calitatea imaginii. E excelentă. Bine, atunci și când conținutul e pe măsură. Un DVD rip sau un cam version tot prost vor fi afișate.