Lecția de IT pentru România: chiar și o țară săracă poate întrece Germania

În 10 ani, Estonia a devenit unul dintre liderii globali în domeniul utilizării tehnologiei în sectorul public. O asemenea realizare nu s-a realizat de la sine. Toomas Hendrik Ilves a reușit, în anii cât a fost președinte, să digitalizeze întreaga țară și să îi câștige renumele de E-stonia.

Pentru estonieni nu există timp pierdut cu pumnii strânși de nervi la cozile interminabile de la ghișee. În doar câteva minute, ei pot completa declarațiile de impozit, pot primi istoricul medical și pot înființa o firmă. Copiii învață programare cu mult înainte să îi izbească pubertatea. De 12 ani, estonienii pot vota direct online, de 17 se bucură de internet ca drept fundamental prin constituție și de 21 beneficiază de internet banking.

Mai mult, atacurile cibernetice ale rușilor nu au afectat serverele din Estonia. Singurele acțiuni care nu s-au mutat în online sunt căsătoria, divorțul și vânzarea de proprietăți fizice.

Țară mică, IT imens

Toomas Hendrik Ilves, fostul președinte al Estoniei, la Microsoft Summit 2017.

Estonia este cel mai mic stat baltic. Suprafața țării este de cinci ori mai mică decât a României. Populația este de 15 ori mai puțin numeroasă decât la noi. Este clădită pe un schelet comunist. Totuși, se află la ani lumină depărtare de noi. Progresul acesteia a explodat între anii 2006 și 2016, când Toomas Hendrik Ilves a fost președinte. Născut în Stockholm, Suedia și educat peste ocean, în State, Ilves a condus procesul de digitalizare a Estoniei din ultimul deceniu.

Crin Antonescu, propunerea comună pentru președinție. Fostul lider liberal ar fi acceptat provocarea. Ce avantaj deține

Mesaje și urări de Crăciun 2024. Cele mai frumoase felicitări și SMS-uri pentru familie, prieteni, rude sau colegi

Am vorbit cu fostul președinte al Estoniei, care a venit în România la Microsoft Summit, pentru a înțelege mai bine culisele și beneficiile digitalizării și nu numai. Amintindu-și de momentul în care a hotărât că Estonia are nevoie de o schimbare, Ilves a spus: „Cea mare motivație a fost că eram atât de mult în urmă odată ce am ieșit din comunism, încât că am spus: «Ce putem face?». Ideea mea a fost să digitalizăm. Asta m-a motivat – întâi să prindem din urmă apoi să o luăm înainte.”

Procesul în sine nu a fost însă ușor din toate punctele de vedere. Ilves a explicat că partea cea mai dificilă este, în general, să găsești voința politică să faci un asemenea lucru. „Tehnologia este ieftină”, a zis el. „Orice țară poate face asta – chiar și cea mai săracă țară poate să digitalizeze. Trebuie să ai tacticile legate de ce crezi că ar trebui să faci, să te duci cu ele la parlament pentru a primi legi care să îți permită să acționezi. Odată ce ai legile, trebuie să creezi reglementări pentru ele, pentru a funcționa. De asta este nevoie. E ieftin. Totul este foarte, foarte ieftin”.

Oricât de tare e digitalizarea, depinde de cetățeni

Eficiența digitalizării depinde însă și de cetățeni. Unii din ei pot fi paranoici la gândul unei societăți care să funcționeze în mediul online. Ilves a explicat că nimeni nu este obligat să folosească sistemul online și că cei care vor se pot baza în continuare pe birocrație, doar că le va lua de 10 ori mai mult.

Fostul președinte a spus însă că paranoia nu își are rostul într-un sistem digitalizat.

„Îmi este mai teamă de scurgeri de date care se află pe hârtii decât de date din computer. Când Michael Schumacher, pilotul de curse, a avut acel mare accident acum câțiva ani, fișele lui medicale se aflau pe hârtii. Au fost accesibile în cam patru ore. În sistemul nostru nu poți face așa ceva, pentru că dacă este dezvăluită vreo informație, știm exact cine a făcut asta”, a explicat el.

În urma digitalizării, Ilves consideră că beneficiarii principali au fost cetățenii, care au câștigat în acest mod mai mult timp. Mai mult, frumusețea vieții offline nu s-a pierdut în proces. „Din moment ce există dreptul să faci lucrurile pe hârtie, nimic nu este pierdut”, a zis Ilves. „Dacă vrei să mergi la vot, să semnezi o hârtie și să o pui într-o cutie, o poți face fără probleme. De asta o fac oamenii, pentru  că e un eveniment social”.

Toomas Hendrik Ilves ne-a spus că partea cea mai bună când vine vorba de tehnologie este că funcționează ca un egalizator. „O țară mică și săracă din Europa poate să fie o putere mai mare în IT decât Germania”, a explicat el. Dar cât de benefică este tehnologia când calcă pe teritorii controversate? Când am adus în discuție subiectul robotului Sophia, Ilves a zis: „Încă nu sunt sigur. Cred că este un pas prea departe în momentul de față.”

O teamă recurentă este că tinerii vor deveni prea obsedați de tehnologie pentru a se mai bucura de viața offline. Ilves nu este însă de părere că un asemenea lucru ar putea fi prezis. „Poate generația viitoare va spune: «Nu vreau să am de a face cu tehnologia, vreau să merg să trăiesc în pădure»”.

Până la această schimbare radicală, digitalizarea vine, deocamdată, cu mai multe beneficii decât minusuri. Birocrația, oricât de bună ar fi pentru corupție, este cea care poate ține un stat pe loc, ba chiar să-l ducă spre regres, în aceste vremuri. Contează ce învățăm toți, mai ales noi ca România, din lecția altora, mai mari sau mai mici. De învățat sigur e.