Cea mai puternică erupție solară confirmă o teorie despre Soare
Cea mai puternică erupție solară din ultimul deceniu a demonstrat o nouă teorie despre activitatea Soarelui.
Cele două erupții solare recente au oferit șansa oamenilor de știință să verifice o teorie a motivelor pentru care activitatea Soarelui din ultimii ani s-a înrăutățit. Fluxurile magnetice care se întâlnesc la ecuatorul stelei pot provoca cele mai mari erupții, chiar dacă Soarele se va stinge.
Activitatea magnetică a Soarelui se înrăutățește și scade la aproximativ fiecare 11 ani și generează mai multe pete solare negre la mijlocul ciclului solar, decât la final. Steaua se apropie de sfârșitul unui ciclu solar neobișnuit de slab, care a început în 2008.
În 2013, Soarele a atins punctul culminant și a arătat că se află în cel mai slab ciclu din ultimul secol. Scott McIntosh, director al High Altitude Observatory at the National Center for Atmospheric Research, este de părere că acest ciclu al Soarelui este unul foarte bun și asta pentru că cele mai silențioase cicluri pot produce cele mai puternice erupții. Cea mai mare furtună solară din istorie înregistrată, numită evenimentul Carrington, s-a desfășurat la sfârșitul unui alt ciclu deosebit de slab, la începutul lunii septembrie 1859. Simulările moderne estimează că ar fi fost o putere X45.
McIntosh crede că petele solare complexe, precum AR2673 și erupțiile lor forțate, sunt rezultatul unor benzi magnetice care se luptă pentru supremație și seamănă mult cu fluxurile de magnetism. Dar, spre deosebire de fluxurile de pe Pământ, care, în general, stau la anumite latitudini, benzile migrează pe parcursul ciclului solar. În timp, acestea se deplasează spre ecuator și se atrag reciproc cu o forță magnetică extraordinară.
O singură pată solară complexă, numită Active Region 2673, a generat, între 4 și 1- septembrie, șapte erupții puternice de radiații, declanșate de activitatea magnetică. Patru dintre ele au fost erupții de tip X, printre ele fiind și cea de X9.3. Aceasta a fost cea mai puternică din ultimul deceniu și, totodată, cea de-a opta ca intensitate de până acum, de când a început monitorizarea acestora în 1996, conform celor de la sciencenews.org.
Aceasta a întrerupt comunicarea radio și GPS, în Africa, timp de o oră. De asemenea, Soarele a emis și o pată de plasmă energetică, numită ejecție coronară, care a declanșat aurore în noaptea de 7 septembrie, vizibile la sud de Arkansas.