04 iul. 2017 | 07:48

Supercomputerele s-ar putea afla în spatele viitoarelor medicamente GSK

ACTUALITATE
Supercomputerele s-ar putea afla în spatele viitoarelor medicamente GSK

Compania GlaxoSmithKline a făcut o investiție semnificativă în speranța dezvoltării de medicamente folosind supercomputere, deep learning și rețele neurale.

Discutăm deseori de meserii care vor dispărea din cauza evoluției tehnologice, dar nimeni nu s-a așteptat ca aceeași soartă tristă să fie asociată cercetătorilor din domeniul medical. Se pare însă că va fi mult mai eficient să dezvolți și să testezi viitoare medicamente folosind supercomputere și algoritmi avansați de inteligență artificială. Cel puțin aceasta este opinia oficialilor companiei GlaxoSmithKline.

GSK a anunțat zilele trecute o investiție de 43 de milioane de dolari în Exscientia. O companie specializată pe inteligență artificială din Scoția, Exscientia speră să folosească acei bani pentru dezvoltarea de noi medicamente prin sisteme de deep learning. Pentru ca scopul să fie atins, compania de medicamente va pasa experților în AI câteva informații și o serie de obiective, iar Exscientia va folosi supercomputere pentru a simula cea mai bună cale pentru stabilirea unei concluzii.

Dacă întregul efort va fi încununat de succes, procesul ar putea genera niște medicamente într-un stadiu foarte apropiat de testarea pe oameni. Andrew Hopkins de la Exscientia este foarte optimist în privința ratei de succes a proiectului. El a afirmat că această soluție va găsi un potențial tratament într-un sfert din timpul asociat aceluiași efort realizat de oameni. În plus, costurile vor fi de patru ori mai mici.

Pe de altă parte, proiectul este perceput cu o doză semnificativă de schepticisim. Foarte mulți cercetători sunt reticenți că realizarea de medicamente prin sisteme computaționale este viabilă pe termen lung. Până la această oră, simularea reacțiilor date de medicamente și cuantificarea eficienței lor în organisme nu a fost demonstrată cu succes. Important este însă că se fac investiții în acest domeniu și, în final, vom avea cu toții de câștigat dacă noul sistem funcționează. Sperăm totuși ca astfel de proiecte să nu ducă la concedieri masive de cercetători prin metode tradiționale.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele