Pământul ascunde oceane subterane, la sute de kilometri adâncime

Pământul ar conține oceane subterane care sunt mult mai mari decât cel de la suprafață, conform celor mai noi descoperiri.

Se pare că Jules Verne nu a fost foarte departe de adevăr atunci când și-a imaginat lumea din ”Călătorie spre centrul Pământului”; mantaua planetei noastre ar conține mai multe oceane subterane, la adâncimi record.

Steve Jacobsen, de la Northwestern University din Evanston, Illionois spune că resursele de apă de aici sunt extrem de mari, iar că rezervorul de apă al Pământului ar fi considerabil mai cantitativ decât se credea până acum. ”Dacă nu ar fi în subteran și ar ajunge la suprafață, am fi cu toții sub apă.”

Cele mai recente descoperiri legate de aceste oceane subterane arată că apa există chiar la adâncimi record, în subteranul planetei. Mai exact, a fost descoperită apă la 1000 de kilometri adâncime, adică o treime din distanța dintre suprafață și marginile nucleaului extern.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Prezența apei a fost semnalată de un diamant ce a fost adus la suprafață pe Pământ, acum 90 de milioane de ani, de un vulcan din Brazilia. Diamantul avea o imperfecțiune ce conținea minerale captive din timpul formării acestuia. Studiată la microscop, imperfecțiunea arată că există ioni de hidroxil în interior, aceștia provenind de obicei din apă.

Pentru a înțelege adâncimea la care s-a format imperfecțiunea, și implicit originile apei, echipa a studiat din nou incluziunea. Aceasta este alcătuit dintr-un mineral compus din fier și oxid de magneziu, ce poate conține și alte metale, precum crom, aluminiu sau titaniu, la temperaturi și presiuni ultra-ridicate, tipice pentru mantaua inferioară.

Aceste metale s-au separat de mineralul principal pe măsură ce diamantul a urcat spre suprafață. Dar, pentru ca aceste metale să existe inițial, diamantul trebuia să se formeze la adâncimea de aproximativ 1000 de kilometri. Având în vedere că imperfecțiunea diamantului a fost acolo de la bun început, este intuitiv că apa provine de la aceeași adâncime.

Aceeași echipă a mai descoperit dovezi cu privire la cantități masive de apă aflate la aproximativ 600 de kilometri adâncime.