Evoluția oamenilor continuă, dar nu așa cum ne-am aștepta

Prin inovațiile în știință, agricultură și medicină, oamenii au devenit „maeștri” ai propriului destin biologic. Am reușit să dobândim un control asupra evoluției, eliminând majoritatea cauzelor morții și suferinței cu care se confruntau strămoșii noștri.

Într-un articol publicat pe The Conversation, Darren Curnoe, director al PANGEA (Palaeontology, Geobiology and Earth Archives Research Centre) din Australia, dezbate întocmai această temă. Acesta scrie că, într-adevăr, oamenii au eliminat foametea în majoritatea părților lumii. Astăzi, avem acces la o gamă largă de alimente, pe care cândva le puteam mânca doar la ocazii speciale.

De asemenea, Curnoe scrie că oamenii au „îmblânzit” multe boli mortale cu antibiotice și vaccinuri. Pe măsură ce îmbătrânim și trupurile ni se deteriorează, putem să le reparăm și chiar să apelăm la substituiri artificiale. Ne putem controla fertilitatea, putem decide când și dacă vrem să avem copii, în timp ce menținem o viață sexuală activă. Putem să alegem cu cine ne căsătorim, iar speranța de viață e mult mai mare în general.

Ne-a luat sute de mii de ani să ajungem la o populație de un milion, dar acum, experții estimează că vom fi aproape 10 miliarde până la mijlocul acestui secol. Nu ne scriem doar propriul viitor, ci și pe cel al altor specii. Studiile arată că oamenii încă evoluează.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Curnoe citează, în articolul său, un studiu realizat de o echipă de la Universitatea Stanford, care a studiat ADN-ul conservat pentru Proiectul UK10K. Echipa condusă de Yair Field a descoperit semne de evoluție în trei seturi importante de gene. În primul rând, datorită consumului crescut de lapte, oamenii au dezvoltat o toleranță mai mare la lactoză, după ce strămoșilor noștri le-au trebuit 5.000 de ani ca să dobândească abilitatea de a digera acest compus.

În al doilea rând, s-a observat o evoluție în cazul genelor HLA, care joacă un rol important în sistemul imunitar. Totuși, cel mai surprinzător lucru e faptul că ultimele două milenii marchează o creștere considerabilă a prezenței genelor pentru ochi albaștri și păr blond, datorită selecției sexuale, mai degrabă decât celei naturale.

Dincolo de aceste modificări pe care probabil încă nu le simțim, viitorul se anunță foarte diferit de prezent. În 1.000 de ani, omul ar putea fi altcineva. Cercetătorii mai spun că schimbările climatice, inteligenţa artificială şi mutaţiile genetice vor conduce la modificări drastice în privinţa aspectului şi conduitei. Omul ar putea să aibă ochii roşii din cauza mutaţiilor pe care este posibil să le sufere ADN-ul, iar pielea va fi mult mai închisă la culoare, ca o consecinţă a încălzirii globale. Vom fi mai înalți, mai slabi, iar forma corpului va fi diferită.

Evoluţia ştiinţei va face ca generaţiile viitoare să aibă oameni din ce în ce mai inteligenţi şi mai atrăgători din punct de vedere fizic. Dar în acelaşi timp cu inteligenţa, puterea şi frumuseţea, similitudinile genetice sau lipsa diversităţii pot fi provoca o nouă maladie a viitorului, care ar putea distruge întreaga rasă umană. Puteți citi mai multe despre asta în acest articol.