Utilizatori de Facebook, arestați în Egipt pentru că ar fi organizat proteste
În ultimii ani am văzut suficiente proteste ”aprinse” de social media și putem spune, fără să exagerăm, că rețele precum Facebook și Twitter au un impact enorm asupra societății actuale.
Din păcate, unii lideri politici se tem de această putere pe care o oferă o rețea socială unui cetățean obișnuit, lucru care se transformă rapid în cenzură. Asta tocmai s-a întâmplat în Egipt, țară cu un trecut zbuciumat în ceea ce privește protestele alimentate de social media.
Autoritățile egiptene au arestat administratorii a 47 de pagini de Facebook despre care se spune că ar fi membri ai Frăției Musulmane. Vestea vine la puțin timp înainte de cea de-a cincea aniversare a Primăverii Arabe, revolta din 2011 în urma căruia Hosni Mubarak a fost dat jos de la putere după 30 de ani în funcția de președinte.
Agenția de presă egipteană Ahram Online susține că este vorba despre un bărbat și o femeie, însă reporterii Reuters spun că numărul persoanelor arestate nu este cunoscut.
Purtătorul ministrului de Internet a declarat, pentru presa din Egipt, că suspecții sunt acuzați că ar fi chemat oameni la proteste înainte de aniversarea de lun asta, ”incitând împotriva instituțiilor statului și răspândind ideile Frăției Musulmane”. Forțele de securitate egiptene i-au pus la zid pe dizidenți în ultima perioadă, arestând activiști și închizând unele locuri de adunare.
În timpul revoltei din 2011, multe demonstrații au fost organizate prin Facebook și Twitter, lucru care a dus la închiderea unor servicii. Potrivit Ahram, încă trei persoane ar fi fost arestate la începutul lunii pentru aceleași fapte.
Frăția Musulmană a avut cel mai mare număr de voturi după primele alegeri parlamentare de după plecarea lui Mubarak, însă partidul islamist a fost scos în afara legii și denumit ”grup terorist” după ce armata a preluat puterea în 2013.
Sub conducerea lui Abdel Fattah, guvernul egiptean a implementat mai multe măsuri anti-terorism destul de controversate. De exemplu, orice persoană care e acuzată de răspândirea mesajelor teroriste în online riscă între cinci și șapte ani de închisoare.