„WhatsApp citește mesajele private și induce în eroare utilizatorii”: acuzații fără precedent la adresa Meta într-un proces colectiv din SUA
Un grup internațional de reclamanți a dat în judecată Meta Platforms, susținând că gigantul tech ar fi indus în eroare publicul cu privire la confidențialitatea WhatsApp. Procesul, depus vineri la un tribunal federal din San Francisco, atacă direct una dintre cele mai puternice promisiuni ale aplicației: criptarea end-to-end, prezentată ca o garanție că mesajele pot fi citite doar de expeditor și destinatar, potrivit Bloomberg.
Reclamanții afirmă că mesajele și alte comunicări „private” ar fi, în realitate, stocate, analizate și accesibile companiei, ceea ce ar transforma eticheta de „securizat” într-un mesaj de marketing înșelător. Meta respinge categoric acuzațiile și spune că va cere sancțiuni împotriva avocaților reclamanților.
Ce susțin reclamanții și ce cere procesul
În plângerea depusă în instanță, reclamanții acuză Meta și WhatsApp că „stochează, analizează și pot accesa practic toate comunicările” utilizatorilor, deși în interfața aplicației apare mesajul că „doar persoanele din chat pot citi, asculta sau partaja” conținutul. Pe scurt, procesul pune sub semnul întrebării dacă formulările din aplicație reflectă realitatea tehnică sau doar creează o percepție de siguranță.
Grupul include reclamanți din Australia, Brazilia, India, Mexic și Africa de Sud. Avocații lor cer instanței certificarea unui proces colectiv (class action), ceea ce ar putea deschide ușa pentru despăgubiri extinse, având în vedere baza uriașă de utilizatori WhatsApp la nivel global.
Răspunsul Meta și miza reală a criptării end-to-end
Un purtător de cuvânt al Meta a numit acțiunea „frivolă” și a transmis că orice afirmație conform căreia mesajele WhatsApp nu sunt criptate end-to-end este „categoric falsă și absurdă”. Compania susține că WhatsApp folosește de un deceniu protocolul Signal pentru criptare end-to-end și că mesajele nu sunt accesibile Meta în mod obișnuit.
Totuși, procesul merge dincolo de sloganul „end-to-end”, sugerând că există mecanisme prin care conținutul sau „substanța” comunicărilor ar putea fi păstrată și accesată, inclusiv de angajați. Plângerea invocă și existența unor „whistleblowers”, fără a clarifica în document cine sunt aceștia sau cum ar fi obținut informațiile, ceea ce lasă loc pentru o bătălie dură pe probe și credibilitate.