Ungaria a reușit să ridice Dunărea cu până la 20 de centimetri la Paks. Soluția care a salvat turbinele de la oprire

Ungaria pare să fi găsit, cel puțin pentru moment, soluția la o problemă care amenința aproape jumătate din producția sa de energie electrică. Lucrările desfășurate pe fundul Dunării au reușit deja să ridice nivelul apei cu 15-20 de centimetri în zona centralei nucleare de la Paks, suficient cât să nu mai fie nevoie de oprirea celor două turbine care încă funcționau.

Vestea dată chiar de premierul Ungariei

Anunțul a venit direct de la Peter Magyar, care a transmis pe Facebook detalii despre progresul lucrărilor:

„Muncă uriașă, rezultat uriaș! Pragul de fund ridică deja nivelul apei cu 15-20 de centimetri. Nu mai trebuie oprite cele două turbine aflate în funcțiune, iar de duminică începe repornirea celorlalte. De vinerea viitoare, centrala nucleară de la Paks ar putea produce la capacitate maximă”.

Vestea vine după săptămâni tensionate pentru sistemul energetic maghiar. Paks, centrala care în mod normal produce aproape jumătate din energia electrică a Ungariei, ajunsese să funcționeze la doar aproximativ 25% din capacitate, din cauza secetei prelungite și a nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Cum arată, de fapt, soluția Ungariei

Guvernul de la Budapesta a decis, în urmă cu câteva zile, să accelereze lucrările pentru creșterea nivelului apei în apropierea centralei. Pe termen mai lung, planul presupune construirea unui prag artificial pe fundul fluviului, între Paks și Dunaszentbenedek, menit să păstreze suficientă apă în canalul folosit pentru răcirea reactoarelor.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Lucrările la acest prag au debutat pe 12 august și implică folosirea unor cantități uriașe de piatră. Proiectul este evaluat la aproximativ 6,165 miliarde de forinți, iar finalizarea completă este estimată pentru sfârșitul lunii noiembrie.

Până atunci însă, autoritățile maghiare nu au stat cu mâinile în sân. Ca soluție temporară, au fost scufundate două barje de circa 80 de metri lungime în apropierea centralei, menite să încetinească fluxul apei și să ridice, cel puțin provizoriu, nivelul Dunării în zonă.

Cernavodă, un scenariu asemănător, dar cu final diferit

Situația de la Paks are multe puncte comune cu ce se întâmplă la centrala nucleară de la Cernavodă, doar că în cazul românesc măsurile de urgență nu au reușit să salveze reactoarele. Seceta și nivelul record de scăzut al Dunării au dus la oprirea controlată a Unității 2, ultimul reactor românesc care mai funcționa.

Vezi și:

Invazia meduzelor a lovit din nou un reactor nuclear din Franța. Fenomenul s-a repetat în aceeași zi, la un an distanță

De ce centrala nucleară a Bulgariei nu este afectată de nivelul scăzut al Dunării. Motivul pentru care Kozlodui funcționează la capacitate maximă, iar Cernavodă reduce producția

Cele două unități de la Cernavodă, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MW, asigurau împreună, în condiții normale, aproape 20% din producția totală de electricitate a României. Un procent semnificativ, pierdut din cauza aceleiași probleme care a lovit și vecinii maghiari.

Nici autoritățile române nu au stat pasive. Au fost încercate intervenții similare pe Dunăre, inclusiv scufundarea unor barje și lucrări pentru redistribuirea debitului către zona de captare a centralei. Din păcate, nivelul apei a continuat să scadă până la pragul la care Nuclearelectrica a decis oprirea preventivă a reactoarelor.

Cum a fost compensată energia pierdută în România

Pentru a acoperi o parte din deficitul creat de oprirea reactorului de la Cernavodă, România a repornit Grupul 4 de la Rovinari, cu o capacitate de aproximativ 330 MW. În paralel, sistemul energetic național s-a bazat mai mult pe producția eoliană și pe cea hidro disponibilă, dar și pe importuri suplimentare de energie.

Diferența dintre cele două țări, cel puțin pentru moment, pare să fie eficiența soluțiilor tehnice aplicate. În timp ce Ungaria anunță o revenire aproape completă a centralei de la Paks în doar câteva zile, România rămâne, deocamdată, dependentă de soluții alternative pentru a compensa energia pierdută de la Cernavodă.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor