07 ian. 2026 | 13:51

Ultimul stejar secular din vremea Codrilor Vlăsiei s-a prăbușit. Cum a rămas Bucureştiul fără unul dintre cele mai importante simboluri

ACTUALITATE
Ultimul stejar secular din vremea Codrilor Vlăsiei s-a prăbușit. Cum a rămas Bucureştiul fără unul dintre cele mai importante simboluri
Stejarul secular, ultimul martor al Codrilor Vlasiei, s-a prabusit. Sursa foto: Fundatia Eco-Civica/Facebook

Un simbol natural unic al Capitalei a dispărut sub ochii autorităților și ai comunității. Stejarul secular de pe bulevardul Ferdinand I, martor al vechilor Codri ai Vlăsiei, s-a prăbușit după ani de neglijență și agresiuni asupra mediului urban.

Ce reprezenta stejarul secular pentru istoria Bucureștiului

Unul dintre cele mai vechi și valoroase simboluri naturale ale Bucureștiului nu mai există. Stejarul secular aflat la intersecția bulevardului Ferdinand I cu strada Horei, declarat monument al naturii, s-a prăbușit, potrivit unui anunț făcut de Fundația Eco-Civica.

Arborele avea o vârstă estimată la aproximativ 300 de ani și era considerat singurul stejar stradal din Capitală, un veritabil martor viu al Codrilor Vlăsiei, pădurile care acopereau cândva mare parte din teritoriul actualului București.

Prezența sa într-un spațiu urban intens circulat era mai mult decât o curiozitate botanică. Stejarul era o legătură directă cu trecutul natural al orașului, o relicvă vie a unei epoci în care zona nu era dominată de asfalt, betoane și construcții industriale.

Pentru activiștii de mediu și pentru locuitorii din zonă, arborele devenise un reper identitar și un simbol al rezistenței naturii într-un oraș sufocat de dezvoltare haotică.

Cum a fost afectat arborele de intervențiile din jurul său

Potrivit Fundației Eco-Civica, stejarul a fost grav afectat de activitățile desfășurate în imediata sa vecinătate, în special de o stație de carburanți amplasată chiar pe sistemul său radicular. Organizația a propus primarului general Nicușor Dan exproprierea benzinăriei pentru a salva arborele, însă proiectul nu a fost finalizat la timp.

Reprezentanții fundației susțin că analizele de sol realizate în zonă au indicat un nivel extrem de ridicat de contaminare cu hidrocarburi, pământul fiind atât de infestat încât ”lua foc de la chibrit”.

Situația s-a agravat în ultimele luni, când alveola stejarului a fost complet betonată, deși, în toamna anului trecut, activiștii de mediu documentaseră la fața locului că betonul nu fusese încă turnat. Lipsa de aerare a solului și poluarea masivă au contribuit decisiv la slăbirea arborelui.

Vezi și Care este cel mai mic copac din lume? E cât un telefon mobil şi rezistă la cele mai dure condiţii!

Cine poartă responsabilitatea pentru această pierdere ireversibilă

Pentru Eco-Civica, prăbușirea stejarului nu este un accident, ci rezultatul direct al indiferenței autorităților față de patrimoniul natural urban.

”Facem praf toată țara într-o indiferență criminală”, transmit reprezentanții organizației, subliniind că România se numără printre cei mai mari distrugători de mediu.

Dispariția stejarului de pe bulevardul Ferdinand I este considerată o pierdere ireversibilă pentru București și un exemplu dureros al modului în care simbolurile naturale sunt lăsate să se degradeze până la dispariție.

”Păcat, mare păcat că nu am conservat acest simbol natural unic al oraşului nostru”, mai transmite Fundația Eco-Civica, într-un mesaj care sună ca un avertisment pentru viitorul spațiilor verzi din Capitală.

Vezi și Bijuteria neoclasică de lângă Piața Rosetti: o vilă negustorească ce păstrează farmecul Bucureștiului interbelic!