UE vrea să elimine o parte dintre mesajele enervante care apar pe aproape orice site, iar schimbarea îi privește și pe români

Intri pe un site ca să citești o știre sau să verifici un preț, dar mai întâi trebuie să treci de fereastra cu cookie-uri. Accepți, refuzi sau cauți setările, apoi repeți operațiunea pe următorul site. Uniunea Europeană pregătește schimbări care ar putea reduce aceste întreruperi și ar obliga site-urile să păstreze mai mult timp refuzul utilizatorilor.

Consiliul UE și-a aprobat poziția de negociere pentru simplificarea regulilor digitale, inclusiv a celor privind cookie-urile. Nu este încă o lege aplicabilă. Schimbările fac parte din pachetul Digital Omnibus și trebuie negociate cu Parlamentul European.

Ce cookie-uri ar putea fi folosite fără solicitarea acordului

Cookie-urile sunt mici fișiere pe care site-urile le salvează prin browser. Unele ajută la funcționarea unui magazin online sau la păstrarea unei sesiuni de autentificare, în timp ce altele sunt folosite pentru statistici ori pentru urmărirea activității în scopuri publicitare. De aici vin și diferențele dintre regulile care li se aplică.

O precizare importantă este că pentru cookie-urile strict necesare unui serviciu cerut de utilizator nu este nevoie de consimțământ nici în prezent. Portalul oficial Your Europe dă ca exemple cookie-urile necesare unui coș de cumpărături sau completării unui formular online.

Consiliul propune clarificarea și extinderea situațiilor exceptate, inclusiv pentru anumite măsurători de audiență și pentru securitatea serviciilor ori a dispozitivelor. Asta ar putea reduce numărul bannerelor, fără să însemne dispariția tuturor solicitărilor de consimțământ.

Pentru statisticile unui site, textul mandatului de negociere prevede informații agregate și anonime, cu restricții privind reutilizarea datelor sau combinarea lor cu cele ale terților. Excepția nu este o permisiune generală pentru urmărirea publicitară.

Refuzul ar urma să fie respectat cel puțin patru luni

Textul propus de Consiliu prevede că refuzul trebuie să poată fi exprimat printr-un singur click sau un mijloc echivalent. Dacă utilizatorul refuză, furnizorul nu ar mai putea solicita din nou acordul pentru același scop timp de cel puțin patru luni.

Dacă acordul este dat, cererea nu ar trebui repetată cât timp acesta poate fi folosit legal. Regula privește relația cu furnizorul respectiv și același scop de utilizare a datelor; nu reprezintă o alegere aplicată automat tuturor site-urilor de pe internet.

Când s-ar putea schimba lucrurile pentru utilizatorii din România

Reforma ar avea efecte și în România, însă aprobarea poziției Consiliului reprezintă o etapă a procesului legislativ. Negocierile pot începe după ce Parlamentul European își adoptă propria poziție, iar regulile finale pot diferi de cele discutate acum.

Pentru modificările privind cookie-urile, mandatul propune aplicarea măsurilor naționale după 24 de luni de la adoptarea regulamentului. Acest termen face parte tot din negociere: nu există încă o dată definitivă pentru utilizatori.

Până atunci, obligațiile actuale rămân valabile. Simplificarea nu înseamnă eliminarea GDPR sau libertatea companiilor de a colecta orice date doresc. Pentru prelucrările bazate pe consimțământ, utilizatorul trebuie să fie informat și să își poată retrage acordul.

Ce poți controla deja din browser

Nu trebuie să aștepți reforma pentru a verifica setările de confidențialitate. Chrome permite blocarea cookie-urilor terță parte și ștergerea celor existente. Totuși, Google precizează că ștergerea cookie-urilor poate elimina preferințele salvate și te poate deconecta de la unele site-uri. Dacă vrei să elimini doar paginile vizitate, am explicat cum ștergi istoricul din Chrome fără să elimini și celelalte date.

Merită cunoscute și limitele modului Incognito. Acesta nu păstrează istoricul și datele site-urilor după închiderea sesiunii, dar nu împiedică automat site-urile să colecteze informații despre activitate. Documentația Google explică această diferență: navigarea privată limitează urmele păstrate pe dispozitiv, fără să ofere anonimat complet pe internet.

UE vrea să elimine o parte dintre mesajele enervante care apar pe aproape orice site, iar schimbarea îi privește și pe români